Tehnologie

UE amână legile care țin copiii departe de rețelele sociale

Bruxelles-ul amână cu un an legile naționale care ar închide rețelele sociale pentru copii. Austria e primul stat afectat, iar Viena acuză Comisia că blochează fără o soluție gata.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Copil care folosește un telefon mobil, așezat pe o canapea, cu fața parțial ascunsă de cadru
Copil care folosește un telefon mobil, așezat pe o canapea, cu fața parțial ascunsă de cadru

Comisia Europeană a pus joi, 29 octombrie, frână legilor prin care mai multe state membre vor să țină copiii departe de rețelele sociale. Purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru digital, Thomas Regnier, a anunțat că executivul european amână cu 12 luni orice proiect național care se suprapune cu viitoarele reguli comune privind social media pentru copii. Primul stat vizat de decizie este Austria, care pregătea interdicția pentru cei sub 14 ani.

Argumentul Bruxelles-ului ține de piața unică. Regnier a explicat că măsura este necesară pentru a evita fragmentarea pieței interne. Cu vârste-limită și legi diferite în fiecare țară, a avertizat el, platformele nu ar mai putea respecta regulile, iar copiii ar rămâne până la urmă fără nicio protecție reală. „Acum trebuie să ne concentrăm pe negocierile pentru EU Kids Act și pe aplicarea efectivă a regulilor noastre”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Austria ratează startul de la începutul lui 2027

Guvernul de la Viena își notificase proiectul la Bruxelles la sfârșitul lui iulie. Textul stabilea o vârstă minimă de 14 ani pentru platforme precum TikTok, Instagram, YouTube și Snapchat, iar coaliția spera ca bariera să funcționeze încă de la începutul lui 2027.

Decizia a venit exact în ziua în care Viena spera la undă verde. Perioada de așteptare de trei luni, în care un stat nu are voie să adopte legea notificată, expira joi. Comisia a prelungit-o însă la un an. Cum termenul curge de la data notificării, Austria nu mai poate adopta legea înainte de sfârșitul lui iulie 2027 fără să riște o procedură de încălcare a dreptului european.

Viena acuză Bruxelles-ul că nu are o soluție pregătită

Reacțiile guvernului austriac au venit în aceeași zi. Vicecancelarul Andreas Babler (SPÖ), care este și ministru pentru media, a spus că legea austriacă vrea să-i ferească pe copii de răul zilnic produs de marile companii de social media. „Asta nu merita nicio amânare”, a adăugat el. Babler a anunțat că guvernul va duce procedura internă cât mai departe, astfel încât interdicția să poată fi aplicată imediat după expirarea termenelor europene, potrivit ORF.

Secretarul de stat pentru digitalizare, Alexander Pröll (ÖVP), a considerat inacceptabil ca Bruxelles-ul să blocheze legislația statelor membre fără să aibă pe masă o soluție europeană finalizată. Guvernul austriac a trimis joi Comisiei o scrisoare cu un calendar concret, a relatat publicația futurezone.at.

Ce propune regula europeană

Decizia se sprijină pe EU Kids Act, pachetul anunțat de Ursula von der Leyen în discursul despre starea Uniunii din 16 septembrie și prezentat a doua zi. Proiectul ar interzice rețelele sociale copiilor sub 13 ani. Între 13 și 15 ani, adolescenții ar avea doar conturi „mini”, create și supravegheate de părinți, cu funcții limitate și cel mult o oră de utilizare pe zi. Contul propriu ar veni abia la 15 ani, iar până la majorat platformele ar fi obligate să ofere un design sigur.

Von der Leyen a descris propunerea ca pe o inversare a sarcinii probei, în care platformele trebuie să demonstreze că sunt sigure pentru minori. Semnal relata încă de la jumătatea lui septembrie că UE pregătea restricții dure pentru accesul copiilor online, cu puțin înainte ca proiectul să fie făcut public.

Textul trebuie negociat de Parlamentul European și de statele membre, iar ministrul grec al digitalizării, Dimitris Papastergiou, a estimat că procesul ar putea dura în jur de 20 de luni. Amânarea legilor naționale are la bază directiva europeană din 2015 privind notificarea reglementărilor tehnice. Aceasta permite Comisiei să extindă la 12 luni perioada de așteptare atunci când un proiect național acoperă un domeniu pentru care există deja o propunere legislativă europeană.

Grecia scapă, Franța rămâne în așteptare

Nu toate statele sunt în aceeași situație. Grecia, al cărei parlament a votat pe 23 octombrie interdicția pentru copiii sub 15 ani, nu intră sub amânare, pentru că perioada de examinare a proiectului său se încheiase înainte de prezentarea EU Kids Act. Legea greacă ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2027.

Franța se află într-o poziție asemănătoare, deși Comisia i-a cerut modificări ale textului. Întrebat dacă Parisul ar putea fi totuși blocat, Regnier a refuzat să răspundă. Executivul european are obligația legală să emită avize și pentru alte proiecte notificate înainte de propunerea comună, printre care cel al Italiei.

Ce înseamnă pentru România

În România, tema a revenit în dezbatere după atacul de la o școală din Bistrița, unde un elev de 13 ani a înjunghiat o profesoară și un coleg. Pe 19 octombrie, deputații PSD Bogdan Ivan și Daniel Suciu au anunțat un proiect care ar interzice accesul copiilor sub 14 ani pe rețelele sociale, fără excepții. Adolescenții între 14 și 18 ani ar putea folosi platformele doar cu acordul părinților și cu control parental obligatoriu.

O astfel de lege ar trebui și ea notificată la Bruxelles, iar formula folosită joi de Regnier vizează orice proiect național care se suprapune cu regulile armonizate. Până la adoptarea acestora, Comisia spune că va continua să aplice legislația digitală existentă, în special Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), care obligă deja platformele să le ofere minorilor un nivel ridicat de protecție.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.