Știință

Vortexul polar s-a inversat devreme, dar iarna nu e sigură

Vânturile stratosferice s-au inversat pe 10 noiembrie, cel mai devreme din 1958. Meteorologii nu exclud frig în Europa spre sfârșitul lunii, dar prognozele rămân nesigure.

de Erika Badea · · Asistat de AI

Puntea unui vas de cercetare polară, cu un elicopter pe platformă și gheață arctică fragmentată în fundal. Fotografie ilustrativă.
Puntea unui vas de cercetare polară, cu un elicopter pe platformă și gheață arctică fragmentată în fundal. Fotografie ilustrativă.

Vortexul polar stratosferic și-a inversat vânturile pe 10 noiembrie 2026, cel mai devreme din 1958, anul de la care există astfel de înregistrări. Meteorologii spun că perturbarea ar putea schimba vremea în Europa spre sfârșitul lunii, dar prognozele rămân nesigure, iar un frig puternic nu este garantat.

Ce s-a întâmplat în stratosferă

Fenomenul se numește încălzire stratosferică bruscă (SSW, după denumirea engleză). Potrivit platformei Severe Weather Europe, temperaturile din stratosferă, la aproximativ 30 de kilometri altitudine, au urcat cu peste 25°C peste normalul perioadei. Vânturile din jurul vortexului au scăzut aproape de zero în jurul datei de 6 noiembrie, apoi s-au întors pe 10 noiembrie.

Episodul este clasificat drept major și este cel mai timpuriu din seria de date începută în 1958, arată The Weather Channel. Precedentele evenimente din noiembrie au avut loc la sfârșitul lunii, în 1958 și în 1968. Site-ul britanic Netweather spune că modelele de prognoză ECMWF și GEFS confirmă inversarea și că recordul a fost depășit cu aproximativ 18 zile.

Încă de pe 4 noiembrie, Met Office, serviciul meteorologic național al Marii Britanii, descria perturbarea drept foarte neobișnuită, potrivit presei britanice.

De ce efectele nu apar imediat

Încălzirea din stratosferă nu aduce frig peste noapte. Schimbările coboară treptat spre troposfera în care se formează vremea și au nevoie, de obicei, de una până la trei săptămâni. Modelele analizate de Severe Weather Europe indică un prim contact cu nivelurile joase în jurul zilei a 15-a după inversare, iar una dintre analize arată o legătură cu suprafața în jurul datei de 22 noiembrie.

Legătura nu este însă automată. The Weather Channel notează că aerul rece poate ajunge în Europa și în Statele Unite și fără o perturbare a vortexului, iar o inversare nu garantează un val de aer polar. În plus, episodul ar putea fi scurt: potrivit Netweather, vânturile stratosferice se refac rapid, iar vortexul ar putea redeveni puternic în decembrie. Un meteorolog al agenției americane NOAA, citat de CNN, a spus la rândul lui că vortexul se va întări din nou repede.

Ce arată scenariile pentru Europa

Severe Weather Europe a analizat simulări din modele climatice pentru evenimente similare, într-un context global asemănător, cu un El Niño foarte puternic. La 15-30 de zile după inversare, tiparul mediu indică temperaturi sub normal în mare parte din Europa, cu excepția extremităților sud-estică și nord-estică. Probabilitatea ninsorilor ar fi mai mare în zonele centrale și sud-estice ale continentului.

Autorul analizei, Andrej Flis, subliniază că aceste anomalii arată doar tendința pe care o induce episodul stratosferic. Vremea efectivă depinde de tiparele existente și de cât de puternică devine legătura dintre straturile atmosferei. El descrie rulările individuale ale modelelor pentru 25-27 noiembrie drept scenarii, nu prognoze: unele arată temperaturi sub normal în vestul și în centrul Europei, dar niciuna nu indică deocamdată o răcire puternică.

Judah Cohen, climatolog la MIT, citat de CNN, spune că riscul de vreme mai rece în estul Americii de Nord și în nordul Europei crește la sfârșit de noiembrie sau început de decembrie. Tot CNN relatează că o rafală de aer arctic a adus în această săptămână primul îngheț în nord-vestul Europei, un frig care nu ar urma să fie foarte puternic și care ar putea avea legătură cu perturbarea.

Ce spune prognoza ANM pentru România

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, 13 noiembrie, prognoza pe patru săptămâni, valabilă între 16 noiembrie și 14 decembrie. Potrivit documentului, relatat de Antena 3 CNN, temperaturile vor fi ușor peste normal între 16 și 23 noiembrie și apropiate de normal între 23 și 30 noiembrie.

Între 30 noiembrie și 7 decembrie, valorile urmează să fie ușor mai ridicate decât cele normale, iar luna decembrie ar putea fi ușor mai caldă decât de obicei. Prognozele pe mai multe săptămâni au o marjă mare de incertitudine și pot fi actualizate pe măsură ce efectele stratosferice se clarifică.

Rolul El Niño și ce urmează

Rezultatul final depinde și de El Niño, care în acest an ar putea atinge un nivel record. După revenirea vortexului la forma obișnuită, fenomenul ar putea ține aerul rece departe de nordul Statelor Unite în a doua parte a lui decembrie, notează The Weather Channel. Analiza vizează America de Nord, dar arată cât de mult contează interacțiunea dintre mai multe fenomene atmosferice.

Despre un El Niño care ar putea fi cel mai puternic din istorie am scris în august, iar un climatolog avertiza în septembrie că iarna ar putea fi mai caldă. Despre cum ar putea influența România vortexul polar format în Arctica am relatat și anul trecut.

În zilele următoare, atenția meteorologilor se mută pe cuplarea dintre stratosferă și troposferă. Dacă se confirmă, efectele ar putea deveni vizibile în prognozele pentru ultima săptămână din noiembrie și pentru începutul lui decembrie. Până atunci, estimările rămân scenarii, nu prognoze ferme.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.