Gripa aviară s-a instalat în ecosistemul din Svalbard
Institutul Veterinar Norvegian arată că virusul gripei aviare circulă larg printre urșii și vulpile polare din Svalbard, după ce în 2026 au fost confirmate primele cazuri la urși polari din Europa.
Ilustrație cu un urs polar care merge pe o banchiză, cu munți în fundal și un pescăruș în zbor
Gripa aviară nu mai este o apariție izolată în Svalbard, ci un virus care s-a instalat în ecosistemul arhipelagului norvegian și trece de la o specie la alta. Concluzia aparține Institutului Veterinar Norvegian (Veterinærinstituttet), care a prezentat pe 9 noiembrie 2026 rezultatele mai multor studii realizate împreună cu parteneri din Norvegia și din alte țări.
Virusul a fost găsit în ultimii patru ani la păsări, vulpi polare, morse și urși polari. Analizele de anticorpi arată însă că numărul animalelor infectate este mult mai mare decât indicau cazurile confirmate până acum.
Patru ani de la primul caz
Primul semnal a venit în vara lui 2022, când gripa aviară înalt patogenă (HPAI) a fost confirmată la un pescăruș polar. A fost prima documentare a virusului pe arhipelag, potrivit institutului norvegian.
Au urmat, pe rând, o morsă în 2023 și vulpi polare în 2025, arată cronologia publicată de Guvernatorul din Svalbard (Sysselmesteren). În mai 2026, ghizi turistici din zona Raudfjorden, în nordul insulei Spitsbergen, au semnalat un urs polar mort, o morsă moartă și doi urși polari care șchiopătau sau aveau picioarele din spate paralizate.
Analizele au confirmat subtipul H5N5 la ursul mort, un mascul de un an, și la morsă, un exemplar adult. A fost primul caz confirmat al bolii la un urs polar în Europa. Turbarea, verificată pentru că putea explica simptomele, a fost exclusă. Până atunci, singurul caz cunoscut la un urs polar fusese cel al unui mascul tânăr din Alaska, în 2023.
În august, institutul a anunțat al doilea caz: un urs polar tânăr, găsit mort pe insula Æøya, lângă Virgohamna, în nord-vestul arhipelagului. Probele, prelevate de Guvernator în iunie, au fost pozitive atât în creier, cât și în nas.
Harta Svalbard cu locurile unde au fost găsiți urșii polari și morsa infectați cu gripă aviară H5N5 în 2026 și cronologia cazurilor. Grafică: Semnal
Anticorpii au arătat infecții nevăzute
Partea cea mai importantă a evaluării nu vine din cazurile confirmate, ci din analizele de sânge. Institutul Veterinar a testat probe de la urși și vulpi polare colectate de-a lungul mai multor ani de Institutul Polar Norvegian.
Probele dinainte de 2022 nu conțin anticorpi, deci animalele nu fuseseră în contact cu virusul înainte de apariția lui în Svalbard. În probele de după 2022, anticorpii apar însă la o mare parte dintre urșii și vulpile examinate.
Cercetătorii interpretează rezultatul ca dovadă că virusul circulă pe scară largă în ambele populații încă din 2023. Cu alte cuvinte, mult mai multe animale au intrat în contact cu virusul decât au fost găsite moarte sau bolnave.
Asta nu înseamnă că toate animalele din Svalbard sunt infectate. Înseamnă că virusul face acum parte din mediul arctic, iar urmărirea lui nu se mai poate limita la păsări.
De ce contează Svalbard
Arhipelagul se află aproximativ la jumătatea drumului dintre Polul Nord și Europa continentală. Aici se întâlnesc păsări migratoare care vin de pe mai multe continente, ceea ce face din Svalbard un punct de observație pentru schimbările virusului.
Studiile citate de institut arată că pe arhipelag circulă simultan mai multe variante ale virusului, aduse prin introduceri repetate între 2022 și 2025. Cercetătorii verifică și dacă virusul găsit la urși și morse s-a adaptat în mod special la mamifere.
Ragnhild Tønnessen, coordonatoarea institutului pentru acest tip de gripă, a încadrat încă din mai cazurile din Svalbard într-o tendință europeană de detectare tot mai frecventă a virusului la mamifere. Ea a avertizat că extinderea lui spre Arctica poate afecta populații vulnerabile și ecosisteme întregi. Presiunea asupra acestor medii fragile este urmărită și de cercetătorii care studiază ecosistemele de sub gheața arctică.
Ce înseamnă pentru oameni
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) evaluează riscul ca scăzut pentru populația generală din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European. Pentru persoanele expuse profesional la animale infectate sau la medii contaminate, riscul este considerat scăzut spre moderat.
Infecțiile umane rămân rare, iar o transmitere susținută de la om la om nu a fost documentată, potrivit ultimului raport trimestrial ECDC/EFSA. Institutul norvegian recomandă, ca măsură de precauție, evitarea contactului direct cu animale bolnave sau moarte. În Svalbard, astfel de descoperiri se raportează Guvernatorului.
În România, boala a fost semnalată în ultimii ani la păsări sălbatice, de exemplu la lebedele din Olt, iar autoritățile veterinare au cerut măsuri suplimentare de biosecuritate. Suspiciunile se anunță la direcția sanitar-veterinară județeană.
Infografic despre gripa aviară: ce este, cum se transmite, simptome, tratament, risc și ce trebuie făcut. Grafică: Semnal
Supravegherea, următorul pas
Institutul Veterinar Norvegian consideră că rezultatele confirmă nevoia unei supravegheri sistematice și pe termen lung a sănătății animalelor sălbatice din Svalbard. Scopul este ca virusurile noi sau modificate să fie observate din timp.
Proiectul SvaZo, condus de institut, analizează posibilitatea unui program permanent de monitorizare a bolilor infecțioase pe arhipelag, după modelul celor folosite deja în Norvegia continentală. Rezultatele detaliate au fost publicate în mai multe lucrări științifice, dintre care unele sunt încă preprinturi neevaluate de alți specialiști.
