Știință

Studiu: emisiile ar fi oprit o nouă eră glaciară în 1960

O calotă glaciară din Arctica canadiană a crescut timp de 2.000 de ani, apoi s-a retras în jurul anului 1960. Autorii unui studiu din Science văd aici o glaciațiune întreruptă de oameni, dar alți specialiști nu sunt convinși.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Imagine din satelit a marginii calotei glaciare Barnes de pe insula Baffin: gheață albă brăzdată de linii fine, lângă un teren stâncos cu lacuri albastre
Imagine din satelit a marginii calotei glaciare Barnes de pe insula Baffin: gheață albă brăzdată de linii fine, lângă un teren stâncos cu lacuri albastre

O calotă glaciară din Arctica canadiană a început să crească în urmă cu aproximativ 2.000 de ani și s-a retras brusc în jurul anului 1960, pe fondul încălzirii provocate de emisiile de gaze cu efect de seră. Potrivit unui studiu publicat în revista Science, avansul gheții ar fi marcat începutul unei noi ere glaciare, întrerupte de activitatea umană. Concluzia este însă contestată de alți specialiști.

Ce au găsit cercetătorii pe insula Baffin

Studiul se concentrează pe calota glaciară Barnes, situată pe insula Baffin, în teritoriul canadian Nunavut. Are o suprafață de aproximativ 6.000 de kilometri pătrați, comparabilă cu cea a statului american Delaware. Este ultimul vestigiu al calotei Laurentide, care a acoperit o mare parte din Canada și din nordul Statelor Unite între aproximativ 95.000 și 20.000 de ani în urmă, notează Observatorul Pământului Lamont-Doherty al Universității Columbia.

Echipa condusă de geochimistul Nicolás Young a reconstituit istoricul calotei. Gheața a atins dimensiunea minimă acum aproximativ 3.000 de ani. Apoi, în urmă cu circa 2.000 de ani, a început să se extindă din nou, pe măsură ce temperaturile scădeau. Creșterea a continuat până în jurul anului 1960, când calota a început să piardă mai multă gheață vara decât acumula iarna.

„Abia începea”, a rezumat Young ideea studiului, într-o declarație citată de CNN: procesul părea normal, iar următoarea glaciațiune era pe cale să se producă, dar s-a oprit.

Cum au datat avansul gheții

Calota Barnes are o particularitate utilă pentru cercetători: este înghețată de roca de bază și nu alunecă peste teren. Din acest motiv, plantele acoperite de gheață nu au fost distruse, ci păstrate pe loc. Oamenii de știință au colectat mușchi aflați la marginea gheții și au stabilit prin datare cu radiocarbon momentul în care fiecare a fost acoperit.

Au analizat și roci din apropiere. Anumiți izotopi din roci arată cât timp a fost suprafața expusă la aer și la radiația cosmică, deci cât timp a fost liberă de gheață. Prin combinarea celor două metode, echipa a stabilit când s-a retras calota și când a avansat din nou. Coautorul Gifford Miller a descris inversarea din anii 1960 drept o ilustrare a puterii gazelor cu efect de seră.

De ce nu toți specialiștii sunt convinși

Interpretarea este disputată. Andrey Ganopolski, fizician la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, susține că extinderea calotei Barnes nu ajunge pentru a demonstra că un nou ciclu glaciar începuse deja. El este autorul unui studiu din 2016, publicat în Nature, care a estimat că emisiile umane amână următoarea glaciațiune cu aproximativ 50.000 de ani. Modelele sale indică, potrivit CNN, că o nouă perioadă glaciară nu ar fi fost așteptată înainte de acest interval nici fără încălzire globală.

Meredith Kelly, profesoară de științe ale Pământului la Dartmouth College, care nu a participat la cercetare, a apreciat metodele folosite. Ea a adăugat că o comparație cu ghețarii din alte regiuni, care ar fi avansat în aceeași perioadă, ar clarifica mecanismele climatice implicate.

Autorii studiului au un contraargument. Potrivit lor, începutul unui ciclu glaciar nu presupune formarea imediată a unor calote uriașe. Ei consideră că prima regenerare a gheții contează deja ca început al procesului, chiar dacă nu a ajuns la amploarea unei ere glaciare mature.

Legătura cu dezbaterea din anii 1970

Cercetarea readuce în discuție perioada în care unii oameni de știință și mai multe publicații, printre care Newsweek, au avertizat că planeta s-ar putea răci. Episodul a fost invocat de atunci frecvent de scepticii schimbărilor climatice. Young consideră că noile date oferă un context suplimentar, dar studiul nu validează în bloc predicțiile din acea perioadă și nu arată că exista un consens privind o eră glaciară iminentă.

De ce autorii spun că nu e motiv de sărbătoare

Young a avertizat că rezultatele nu trebuie citite ca dovadă că încălzirea globală ne-a salvat de o glaciațiune. Chiar dacă gheața ar fi continuat să crească, ar fi fost nevoie de mii de ani până la schimbări vizibile în viața oamenilor. În schimb, emisiile au modificat deja echilibrul climatic. Potrivit cercetătorului, ele au amânat probabil pentru o perioadă foarte lungă orice altă glaciațiune viitoare.

Semnal a relatat recent că ritmul încălzirii globale s-a dublat, arată un studiu, iar ONU avertiza în martie că planeta stochează căldură mai rapid decât o poate elibera. Regiunea arctică rămâne în centrul cercetărilor; Semnal a scris și despre cercetătorii care coboară sub gheața arctică pentru a studia ecosisteme amenințate. Pentru contextul mai larg, vezi articolul despre intrarea Pământului într-o nouă eră a extremelor climatice.

Sursă principală: CNN (29 octombrie 2026), comunicatul Observatorului Pământului Lamont-Doherty și studiul publicat în Science. Foto: NASA Earth Observatory / EO-1 (domeniu public), via Wikimedia Commons; decupat la 16:9.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.