Un bebeluș cu obrajii rotunzi, un cățel adormit în palmă, un pui de pisică ce abia stă pe lăbuțe. În fața lor, mulți oameni simt nevoia să strângă, să ciupească sau să muște ușor, deși nu vor să facă rău nimănui. Psihologii numesc reacția „cute aggression”, termen introdus în 2015 de o echipă de la Universitatea Yale.
Nu e o ciudățenie rară. Într-un sondaj preliminar făcut de cercetătorii de la Yale, 30% dintre cei 105 participanți au spus că au ciupit, la un moment dat, un bebeluș sau un copil foarte drăgălaș, iar 52% că l-au strâns, fără intenția de a-l răni. Katherine Stavropoulos, cercetătoare la Universitatea California din Riverside, spune că aproximativ jumătate dintre adulți au uneori astfel de gânduri.
O emoție prea mare pentru a fi ținută în frâu
Încă din 2013, Rebecca Dyer și Oriana Aragón au prezentat un experiment mai puțin solemn. Participanții priveau fotografii cu animale drăgălașe, amuzante sau banale, în timp ce țineau în mână folie cu bule. Cei care vedeau animale drăgălașe au spart semnificativ mai multe bule.
În studiul din 2015, Aragón, autoarea principală, a pornit de la ideea că astfel de reacții apar când cineva este copleșit de o emoție pozitivă. Din același motiv plâng unii oameni de fericire la nunți sau la reîntâlniri cu cei dragi. Cercetătorii au numit fenomenul expresie dimorfă, adică un singur sentiment care se arată în două feluri opuse.
În experimentele publicate în revista Psychological Science, aproape 300 de participanți au privit fotografii cu bebeluși, modificate digital pentru a arăta mai mult sau mai puțin „bebelușești”, cu ochi, obraji și frunte mai mari sau mai mici. Chipurile cele mai drăgălașe au stârnit mai multă dorință de îngrijire, dar și mai multă dorință de a ciupi. Analiza a arătat că impulsul agresiv apărea doar prin sentimentul de a fi copleșit, în timp ce dorința de a îngriji apărea și fără el.
Ce arată activitatea creierului
În 2018, Katherine Stavropoulos și Laura Alba au urmărit și activitatea creierului. Cei 54 de participanți, cu vârste între 18 și 40 de ani, purtau o cască cu electrozi în timp ce priveau imagini cu bebeluși și cu animale, mai drăgălași sau mai puțin drăgălași. Rezultatele, publicate în revista Frontiers in Behavioral Neuroscience, leagă impulsul agresiv atât de procesarea recompensei, cât și de relevanța emoțională a imaginilor.
