Știință

Pinguinii cu bărbie emit 490.000 de tone de metan pe an

Pinguinii cu bărbie din Antarctica eliberează prin guano circa 490.000 de tone de metan pe an, arată un studiu al CSIC și al Universității din Granada.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Pinguin cu bărbie în prim-plan pe o plajă vulcanică de pe Insula Deception, Antarctica, cu apa și munți acoperiți de zăpadă în fundal
Pinguin cu bărbie în prim-plan pe o plajă vulcanică de pe Insula Deception, Antarctica, cu apa și munți acoperiți de zăpadă în fundal

Coloniile de pinguini cu bărbie (Pygoscelis antarcticus) din Antarctica eliberează în atmosferă aproximativ 490.000 de tone de metan pe an, prin descompunerea guano-ului, adică a excrementelor păsărilor. Estimarea maximă, care include toată suprafața de sol influențată de aceste colonii, ajunge la circa șapte milioane de tone anual. Cifrele provin dintr-un studiu al unor cercetători spanioli, prezentat pe 8 octombrie de Consiliul Superior pentru Cercetări Științifice (CSIC) din Spania.

O sursă naturală de metan, măsurată pentru prima dată

Cercetarea a fost realizată de Institutul de Științe Marine din Andaluzia (ICMAN), parte a CSIC, în colaborare cu Universitatea din Granada. Rezultatele au apărut în revista Climate and Atmospheric Science, iar autorii susțin că demonstrează pentru prima dată cât metan produc marile colonii antarctice de pinguini cu bărbie.

Până acum, studiile despre emisiile de metan s-au concentrat mai ales pe activitățile umane: combustibilii fosili, agricultura și gestionarea deșeurilor. Au fost urmărite și animalele domestice, în special vitele. Marile colonii de păsări sălbatice din regiunile polare au primit mult mai puțină atenție.

Explicația este simplă. În coloniile care adună zeci de mii de exemplare, guano-ul se acumulează. Materia organică se descompune, iar microorganismele din sol produc metan în acest proces.

Alejandro Román, cercetător la ICMAN-CSIC și primul autor al studiului, spune că astfel de colonii creează puncte de emisie extraordinar de intense. Potrivit lui, ele nu fuseseră măsurate direct, pe teren, până acum.

Cum au măsurat cercetătorii emisiile

Echipa a lucrat în două colonii mari de pe Insula Deception, din arhipelagul Shetlandul de Sud. Metanul a fost măsurat cu analizatoare de gaze de înaltă precizie, direct pe teren.

Pentru a trece de la un punct de măsurare la întreaga populație, cercetătorii au folosit și drone. Acestea aveau senzori optici RGB și multispectrali și au cartografiat suprafețele acoperite de guano. Imaginile au ajutat și la estimarea mărimii coloniilor.

Este important de reținut că vorbim despre estimări. Măsurătorile directe provin din două colonii, iar cifrele pentru întreg continentul se bazează pe extrapolarea acestor date.

De la 490.000 la șapte milioane de tone

Cifra de 490.000 de tone pe an se referă la metanul asociat guano-ului coloniilor de pinguini cu bărbie din Antarctica. Autorii o compară cu emisiile oceanului costier global, adică cu cantitatea eliberată de toate zonele marine apropiate de țărmuri.

Estimarea de șapte milioane de tone are o logică diferită. Ea nu se limitează la petele vizibile de guano. Include toată suprafața de sol pe care prezența și activitatea pinguinilor pot influența emisiile de metan.

Emma Huertas, cercetătoare principală a proiectului DICHOSO, alături de Antonio Tovar, afirmă că această valoare ar fi de același ordin de mărime cu estimările globale pentru alte surse legate de animale. Ca exemplu, ea citează termitele. Rămâne totuși o valoare maximă: autorii folosesc formularea „ar putea ajunge”, nu o prezintă ca pe o cifră confirmată.

De ce contează pentru clima planetei

Metanul rămâne în atmosferă mai puțin timp decât dioxidul de carbon, dar reține căldura mult mai eficient. De aceea, identificarea tuturor surselor sale este importantă pentru a înțelege cum evoluează încălzirea globală.

Tema se adaugă unei dezbateri mai largi. În martie, ONU avertiza că planeta stochează căldură mai rapid decât o poate elibera, iar Semnal a relatat și despre microplasticele din aer, un posibil factor de încălzire globală.

Cercetătorii cer ca emisiile coloniilor de pinguini să fie incluse în viitoarele inventare mondiale de metan. Ei cer și studii despre felul în care schimbările climatice din Antarctica ar putea modifica aceste emisii. Pe de o parte, climatul influențează populațiile de pinguini. Pe de altă parte, el influențează microorganismele din sol care produc metanul.

Populația speciei a scăzut deja. Un studiu anterior, realizat de o echipă din care face parte și Antonio Tovar-Sánchez, a estimat că populația de pinguini cu bărbie a scăzut cu peste 50% în ultimele patru decenii. Studiul nou nu leagă această scădere de emisiile de metan. Cum vor evolua acestea într-o Antarctică în schimbare este una dintre întrebările rămase deschise.

Despre alte probleme ale pinguinilor a scris Semnal în materialul despre vestele de cupru pentru pinguinii răniți din Chile.

Cercetarea a primit sprijin logistic din partea Bazei Antarctice Spaniole „Gabriel de Castilla” și a Unității de Tehnologie Marină a CSIC. Ea face parte din activitatea platformei CSIC OCEANS+ și a rețelei POLARCSIC.

Surse: comunicatul CSIC din 8 octombrie 2026; studiul Methane emissions from penguin colonies reshape the natural greenhouse gas budget (doi.org/10.1038/s41612-026-01556-9); Euronews; Știrile ProTV.

Foto: Christopher Michel / Wikimedia Commons, CC BY 2.0 (decupată la 16:9).

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.