Știință

Cinci experimente arată că oamenii virează spre stânga

Un studiu din Nature Communications, bazat pe cinci serii de experimente în Spania și Japonia, arată că oamenii care merg liber virează spre stânga mai des decât spre dreapta. Cauza rămâne necunoscută.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Mulțime de pietoni care merg pe o esplanadă pavată, în mare parte din spate sau din profil, în fața stației Xi'erqi din Beijing.
Mulțime de pietoni care merg pe o esplanadă pavată, în mare parte din spate sau din profil, în fața stației Xi'erqi din Beijing.

Oamenii care merg liber într-un spațiu, fără o destinație anume, virează spre stânga mai des decât spre dreapta, iar mulțimile ajung astfel să se rotească în sens invers acelor de ceasornic. Concluzia aparține unei echipe internaționale de fizicieni, care a lucrat în Spania și Japonia și a publicat pe 10 iunie 2026, în Nature Communications, rezultatele a cinci studii experimentale.

Povestea a început în 2020, în pandemie. O echipă de la Universitatea din Navarra analiza cum se pot mișca oamenii într-o încăpere dacă trebuie să păstreze distanța unii față de alții. În filmări, cercetătorii au observat că grupurile se roteau constant în același sens, deși nimeni nu le indicase o direcție. Un prim articol despre fenomen a apărut în 2022, în Scientific Reports, iar căutarea unei explicații a durat, potrivit autorilor, cinci ani. Pe tema pandemiilor, Semnal a scris și despre riscul unei noi pandemii în următorii 10 ani.

Ce au testat cercetătorii

Prima ipoteză era că vina o poartă pereții camerei și preferința fiecărui om de a se întoarce spre stânga sau spre dreapta atunci când ajunge în fața unui perete. Echipa a testat-o la Universitatea din Navarra, într-o arenă circulară cu raza de 5 metri, cu 50 de voluntari, în grupuri de 16, 24 și 32 de persoane. Participanții fuseseră împărțiți în prealabil după direcția în care se întorc la perete.

Rotirea în sens invers acelor de ceasornic a apărut totuși în toate configurațiile, inclusiv în grupurile formate numai din persoane care se întorc spre dreapta sau numai din stângaci. Apoi cercetătorii au scos pereții din ecuație. Un număr de 107 elevi de 13-14 ani au mers într-o curte de școală din Pamplona, de aproximativ 50 × 60 de metri, iar tendința a rămas vizibilă.

Obiceiurile și cultura nu explică fenomenul

A doua ipoteză privea felul în care pietonii se evită. În Spania, ca în cea mai mare parte a Europei continentale, oamenii se feresc de obicei spre dreapta, iar în Japonia, spre stânga. Dacă fenomenul ar fi pornit de aici, japonezii ar fi trebuit să se rotească în sens invers. Experimentele de la Universitatea din Tokyo, cu 39 de participanți într-un cerc cu raza de 4 metri, au arătat însă același sens, invers acelor de ceasornic.

Autorii au verificat și dacă e vorba de un obicei învățat, cum ar fi pistele de atletism, parcurse tot în acest sens. Au folosit datele unui studiu anterior, făcut cu copii de aproximativ 5 ani dintr-o grădiniță japoneză, care alergau liber în timpul unei ore de euritmie. La ei, rotirea a fost cea mai puternică, iar aproape toți se mișcau în același sens. Cercetătorii presupun că micuții se imită între ei.

Un chestionar completat de 168 de persoane nu a indicat nici el o normă socială clară. Dacă totuși ar exista una, ea ar fi opusă comportamentului observat, adică ar sugera mersul în sensul acelor de ceasornic.

Tendința apare și la oamenii care merg singuri

Ultima verificare a fost cea decisivă. Peste 200 de voluntari au mers pe rând, singuri, într-o incintă hexagonală. Majoritatea au avut o înclinație spre stânga, iar când cercetătorii au folosit doar aceste date individuale, au putut reproduce statistic comportamentul grupurilor. Concluzia echipei este că fenomenul pornește de la individ, nu din interacțiunea dintre oameni.

Nici trăsăturile fizice nu au schimbat rezultatul. Nu a contat dacă participanții erau dreptaci sau stângaci, ce picior ori ce ochi dominau sau dacă erau bărbați ori femei. Nici acoperirea ochiului drept cu un petec, la 49 dintre ei, nu a produs o diferență semnificativă statistic. Autorii precizează totuși că grupurile de stângaci (14 persoane) și de persoane cu piciorul stâng dominant (18) au fost mici, deci un efect slab nu poate fi exclus.

Nu toți se rotesc spre stânga, iar cauza rămâne necunoscută

Rezultatul nu înseamnă că toți oamenii o iau la stânga. În experimentele de grup, indicele care măsoară rotirea colectivă a fost de aproximativ 0,2, pe o scară în care valoarea 1 ar însemna o rotire perfectă a tuturor. Autorul principal, Iñaki Echeverría-Huarte, a declarat pentru The New York Times, după cum relatează Gizmodo, că tendința a apărut aproape imediat la circa 80% dintre participanți.

Autorii subliniază că rezultatele nu constituie o lege universală. Toți participanții au fost copii, adolescenți sau tineri adulți sănătoși, deci nu se știe dacă tendința se păstrează la vârstnici ori la persoane cu limitări de mobilitate. Nu se știe nici dacă ea rezistă în evacuări sau în mulțimi foarte dense.

Despre originea tendinței, echipa spune doar că e probabil biologică. Lateralitatea, piciorul dominant și ochiul dominant au fost excluse ca explicație. O pistă menționată în articol vine din studii cu oameni care merg legați la ochi și tind să facă cercuri, posibil din cauza unor mici asimetrii ale simțului echilibrului. Autorii o prezintă drept ipoteză de verificat, de exemplu în realitate virtuală.

Ce ar putea însemna pentru spațiile publice

Cercetătorii consideră că rezultatele pot interesa proiectanții de aeroporturi, gări, muzee sau piețe. În muzee, de pildă, traseele de vizitare ar putea urma tendința naturală, pentru un flux mai lin. Echipa cere însă teste în medii reale, cu obstacole și fluxuri variate, înainte de orice aplicație practică.

Rotirile apar și la alte specii. Studiul menționează bancurile de pești și coloanele de furnici, iar la furnicile din genul Temnothorax a fost documentată deja o tendință de a vira spre stânga atunci când explorează. Un alt fenomen de rotație des invocat, sensul în care se învârte apa în chiuvetă, este explicat într-un articol Semnal despre efectul Coriolis și mitul lui.

Surse: studiul din Nature Communications (DOI 10.1038/s41467-026-73713-w); textul autorilor publicat de The Conversation și preluat de Digi24.

Imagine ilustrativă: pietoni în fața stației Xi'erqi din Beijing, în 2017. Foto: N509FZ / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0 (decupată).

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.