Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Știință

Anthropic: Claude a găsit un sistem enzimatic nou

Agenții AI ai Anthropic au găsit în ADN-ul unor virusuri bacteriene un sistem cu repetiții asemănătoare CRISPR. Rolul lui nu este cunoscut, iar unii cercetători cer prudență.

de Alin Radu · · Asistat de AI ·

Cercetătoare cu mănuși de laborator pregătind mostre genetice etichetate, așezate pe gheață, într-un laborator de biologie
Cercetătoare cu mănuși de laborator pregătind mostre genetice etichetate, așezate pe gheață, într-un laborator de biologie

Compania americană Anthropic a anunțat miercuri, 23 septembrie, că modelul său de inteligență artificială Claude a identificat un sistem enzimatic nedescris anterior în ADN-ul bacteriofagilor, virusurile care infectează bacteriile. Lângă gena enzimei se află un șir lung de secvențe repetitive de ADN, o structură care amintește de CRISPR, mecanismul natural din care s-a dezvoltat cea mai cunoscută tehnologie de editare genetică.

Funcția sistemului nu este încă cunoscută. Rezultatele au fost prezentate într-o postare pe blogul companiei și într-un preprint, un studiu care nu a trecut încă prin evaluarea colegială (peer review).

Ce este sistemul ART

Cercetătorii Anthropic l-au numit „array-associated reverse transcriptases” (ART), adică revers-transcriptaze asociate unor șiruri repetitive. Revers-transcriptaza este o enzimă care copiază ARN în ADN. La bacterii, astfel de enzime fac adesea parte din mecanismele de apărare împotriva virusurilor.

Sistemul are trei componente: enzima, o genă parteneră aflată imediat alături și un șir de secvențe de ADN repetate la intervale regulate. Potrivit preprintului, citat de publicația The Next Web, aceste șiruri conțin între 3 și 21 de copii ale unei repetiții scurte.

Enzima propriu-zisă, găsită într-un așa-numit „fag gigant”, fusese descrisă în studii anterioare. Noutatea revendicată de Anthropic este alta: Claude pare să fi observat primul șirul de secvențe necodante asociat enzimei și proteina parteneră, a cărei funcție este necunoscută.

Cum a lucrat inteligența artificială

Echipa a dat modelului o singură instrucțiune generală: să caute exemple noi și interesante de revers-transcriptaze într-o bază de date uriașă de secvențe. Potrivit companiei, intervenția oamenilor s-a limitat la acest punct de pornire și la experimentele de laborator.

Aproximativ 950 de agenți Claude au lucrat în paralel timp de circa 21 de ore. Ei au adunat peste 200.000 de revers-transcriptaze, au selectat circa 3.500 de sisteme candidate și le-au restrâns la 20, pentru care au redactat rapoarte destinate cercetătorilor. Anthropic apreciază că o analiză de acest tip i-ar lua unui specialist săptămâni sau luni.

Într-una dintre sesiuni, un agent a observat, citind secvența brută de ADN de lângă o enzimă neobișnuită, un tipar repetitiv pe care l-a comparat în jurnalul de lucru cu un șir de tip CRISPR. Apoi a numărat repetițiile, le-a măsurat distanțele, a comparat structura cu sistemele cunoscute și a căutat în literatura de specialitate descrieri anterioare. Abia după aceea a trimis un raport spre verificare umană.

Ce arată primele experimente

Testele de laborator au arătat că șirul repetitiv este transcris într-un set de molecule scurte și distincte de ARN. La CRISPR, astfel de ARN-uri funcționează ca „ghiduri” care fac sistemul programabil, iar Anthropic sugerează că un mecanism asemănător ar putea exista și aici.

Potrivit preprintului, în date publicate anterior despre un fag al bacteriei Staphylococcus, aceste ARN-uri reprezentau până la 8% din ARN-ul fagului la 15 minute după infectare. Echipa nu a demonstrat însă, deocamdată, că enzima este activă sau că acționează asupra acestor ARN-uri. De asemenea, lângă sistemele ART nu apar genele „cas”, caracteristice sistemelor CRISPR.

Compania subliniază că doar câteva sisteme cunoscute au acest ansamblu de trăsături și că toate pot tăia, copia sau insera ADN. Asta nu înseamnă că ART face același lucru, iar Anthropic recunoaște că va fi nevoie de mult mai multă muncă pentru a afla ce rol are.

Interes și prudență în comunitatea științifică

Feng Zhang, unul dintre pionierii editării genetice cu CRISPR, profesor la MIT și la Institutul Broad, a citit preprintul. Într-o declarație publicată de Anthropic, el a descris identificarea șirurilor repetitive asociate revers-transcriptazelor drept „cu adevărat intrigantă” și a spus că „merită investigată mai departe”.

Stanley Qi, profesor asociat de bioinginerie la Universitatea Stanford, a declarat pentru Al Jazeera că rezultatul este foarte interesant. El a evidențiat capacitatea modelului de a recunoaște un tipar biologic greu de detectat și de a-l urmări ca întrebare de cercetare.

Kevin Blake, microbiolog la Școala de Medicină a Universității Washington, a fost mai sceptic. El a atras atenția, tot pentru Al Jazeera, că CRISPR ca tehnologie este foarte diferit de CRISPR din natură, care este în esență sistemul imunitar al unei bacterii. Potrivit lui, nimic nu indică deocamdată că ART ar putea rivaliza cu tehnologia sau că ar avea o aplicație terapeutică.

Directorul general al Anthropic, Dario Amodei, a scris pe X că firma suspectează că sistemul ar putea reprezenta un nou mecanism de editare genetică, relatează Al Jazeera.

Un laborator nou și o miză mai largă

ART este primul rezultat al unui grup de cercetare în științele vieții pe care Anthropic l-a înființat în primăvara lui 2026. Laboratorul, din zona Golfului San Francisco, lucrează doar la nivelurile de biosiguranță 1 și 2 și nu manipulează agenți patogeni care pot infecta oamenii. Toate experimentele sunt făcute de cercetători umani.

Anunțul se înscrie într-o serie de încercări de a folosi inteligența artificială în biologie, de la primul vaccin proiectat cu AI pentru mai multe virusuri până la tehnici noi precum editarea proteinelor de bază. Totodată, Anthropic se află în centrul dezbaterii globale despre riscurile sistemelor avansate de AI, subiect pe care compania l-a mai atins când a recunoscut că Claude a piratat trei firme în teste.

Istoria arată de ce astfel de descoperiri sunt urmărite atent. Enzimele de restricție, găsite în sistemele imunitare ale bacteriilor, au pus bazele biotehnologiei. CRISPR, observat inițial ca o secvență repetitivă neobișnuită, a adus Premiul Nobel pentru Chimie din 2020 cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna. Dacă ART va avea o traiectorie comparabilă rămâne, deocamdată, o întrebare deschisă.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.