Echinocțiul de toamnă din 2026 va avea loc pe 23 septembrie, la ora 03:05, ora României, și va marca începutul toamnei astronomice în emisfera nordică. Din acest moment, durata zilelor va continua să scadă, iar nopțile vor deveni treptat mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
Când are loc echinocțiul de toamnă în 2026
Echinocțiul de toamnă din 2026 va avea loc în noaptea de 22 spre 23 septembrie, la ora 03:05, ora României. Fenomenul astronomic marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu".
În aceeași perioadă, în emisfera sudică începe primăvara astronomică, cele două jumătăți ale globului având anotimpuri opuse. Echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar durata zilei și a nopții este, în linii mari, apropiată.
Cum se produce fenomenul
Echinocțiul are loc atunci când longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade, iar astrul traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.
În apropierea echinocțiului, Soarele răsare aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea celui vestic. La latitudinile României, acesta ajunge la amiază la o înălțime de aproximativ 45 de grade deasupra orizontului. După acest moment, traiectoria aparentă a astrului pe cer devine tot mai joasă, răsăritul se produce mai târziu, iar apusul mai devreme.
De unde provine cuvântul „echinocțiu"
Termenul „echinocțiu" provine din francezul „équinoxe", cu originea în latinescul „aequinoctium", format din cuvintele „aequus" (egal) și „nox, noctis" (noapte). Numele face trimitere la apropierea dintre durata zilei și cea a nopții, caracteristică celor două echinocții care se produc în fiecare an, primăvara și toamna.
Tradiții legate de începutul toamnei
Dincolo de semnificația astronomică, această perioadă este legată, în cultura rurală românească, de încheierea treptată a recoltării și de pregătirea gospodăriilor pentru sezonul rece. După strângerea roadelor, oamenii pun recoltele la păstrare, pregătesc proviziile și lemnele pentru foc și organizează spațiile destinate depozitării alimentelor.
În numeroase localități sunt organizate târguri și piețe de toamnă, unde sunt valorificate fructele, legumele și celelalte produse ale sezonului, păstrând legătura tradițională dintre venirea toamnei, recoltă și apropierea iernii.
Ce urmează după echinocțiu
Pe măsură ce toamna astronomică avansează, zilele continuă să se scurteze, iar România se pregătește și pentru trecerea la ora de iarnă, programată în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.
Următorul reper astronomic important va fi solstițiul de iarnă, din 21 decembrie, moment în care ziua are cea mai scurtă durată din an, iar din care lumina naturală va începe din nou să câștige teren, pe măsură ce ne apropiem de primăvară.
