Societate

Ciuhodaru, ghid după cutremurul de 5,7 din Vrancea

Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat un ghid de comportament în caz de cutremur, după seismul de 5,7 produs în Vrancea. Acesta vorbește despre măsurile de protecție, trusa de urgență și vulnerabilitatea orașelor cu risc seismic ridicat.

de Dana Mateescu ·

In imagine este un seismograf.
In imagine este un seismograf.

Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat miercuri, 18 noiembrie, un ghid de comportament în caz de cutremur, după seismul cu magnitudinea de 5,7 produs în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea. Acesta atrage atenția că mulți oameni nu cunosc regulile elementare de protecție și avertizează asupra vulnerabilităților orașelor cu risc seismic ridicat.

La câteva ore după cel mai puternic cutremur înregistrat în România în acest an, medicul a publicat pe Facebook o serie de recomandări pentru persoanele surprinse de un seism în locuință, pe stradă sau în mașină.

„Voi cum ați simțit cutremurul? Toți ar trebui să știm asta. Ce să (NU) faci în caz de cutremur: (mic) ghid de supraviețuire în casă, pe stradă sau în mașină”, a scris Tudor Ciuhodaru.

Ce trebuie să faci dacă te surprinde cutremurul în casă

Una dintre principalele recomandări ale medicului este ca persoanele aflate într-o clădire să nu încerce să iasă în timpul mișcării seismice. Ciuhodaru amintește regula „duck, cover and hold”, folosită în recomandările internaționale: ghemuire, adăpostirea sub un obiect solid și menținerea poziției până la oprirea cutremurului.

„Dacă te afli într-o clădire rămâi acolo și protejează-te!”, explică medicul.

Recomandările autorităților pentru situații de urgență sunt să te adăpostești sub o masă sau un birou solid, să îți protejezi capul și gâtul și să stai departe de ferestre, mobilier înalt și obiecte care ar putea cădea. Nu este indicat să folosești liftul sau să alergi pe scări în timpul seismului.

Cum te protejezi dacă ești pe stradă sau la volan

Persoanele aflate în exterior trebuie să se îndepărteze de clădiri, balcoane, stâlpi, cabluri electrice și alte elemente care se pot desprinde sau prăbuși.

„Nu staționa lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuși în timpul și după cutremur, precum ornamente, tencuiala, coșuri sau țigle”, avertizează medicul.

Acesta le recomandă oamenilor să nu se adăpostească sub balcoane sau lângă stâlpii de înaltă tensiune.

Pentru șoferi, recomandarea este să oprească într-un loc sigur, departe de clădiri, poduri, pasaje și linii electrice. În timpul seismului, este indicat să rămână în autoturism până când mișcarea se oprește.

Ce trebuie să conțină trusa de urgență

Tudor Ciuhodaru amintește și de necesitatea pregătirii unei truse care să poată fi folosită în cazul unei situații de urgență.

Printre obiectele enumerate de medic se află apa, alimentele ușoare și compacte, medicamentele personale, analgezicele și antisepticele. Trusa ar trebui să mai conțină un telefon mobil, o lanternă, baterii, un fluier, un aparat de radio și copii ale documentelor personale.

Medicul atrage atenția și asupra folosirii rețelelor de telefonie după un cutremur. El recomandă evitarea apelurilor care nu sunt urgente, pentru a nu îngreuna accesul celor care au nevoie de ajutor.

„Nu suprasolicitați rețelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Dați cel mult un SMS ca să confirmați celor dragi că sunteți bine”, transmite Ciuhodaru.

Avertisment privind riscul seismic din Iași

Medicul atrage atenția asupra vulnerabilității municipiului Iași în cazul unui cutremur major. Potrivit estimărilor pe care le invocă, un seism puternic produs în timpul nopții ar putea provoca peste 3.400 de victime, dintre care aproximativ 900 ar avea nevoie de intervenție medicală de urgență.

Ciuhodaru susține că Iașiul ar putea fi unul dintre cele mai afectate orașe din țară, după București. El afirmă că aproximativ 28.000 de locuitori trăiesc în 196 de blocuri încadrate în categorii de risc seismic, dintre care 62 ar avea risc seismic de gradul I.

Aceste cifre sunt prezentate de medic ca rezultate ale unor simulări și evaluări privind vulnerabilitatea fondului construit.

Suntem pregătiți pentru un cutremur precum cel din 1977?

În mesajul său, Tudor Ciuhodaru revine asupra nevoii de educație pentru situații de urgență și întreabă dacă populația și autoritățile sunt pregătite pentru un seism de amploarea celui din 4 martie 1977.

Medicul menționează și așa-numitul „triunghi al supraviețuirii”, o teorie potrivit căreia spațiul rămas lângă obiecte voluminoase ar putea oferi protecție în cazul prăbușirii unei clădiri. Această idee nu trebuie însă confundată cu recomandările standard ale specialiștilor în protecție seismică. US Geological Survey o consideră o concepție greșită, iar recomandarea consacrată este adăpostirea sub o masă sau un birou solid, cu protejarea capului și a gâtului.

Ciuhodaru avertizează, de asemenea, că evacuarea în timpul cutremurului poate fi periculoasă, în special în clădirile înalte, unde scările pot deveni zone riscante.

Întrebarea pe care o lansează medicul rămâne însă una importantă pentru pregătirea populației: „Suntem pregătiți pentru un cutremur major, precum cel din 4 martie 1977?”

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN DOSARUL

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.