Pentru al patrulea an consecutiv, în România s-au stabilit mai mulți oameni decât au plecat, arată o analiză a Monitorului Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, realizată pe baza datelor oficiale. Potrivit comunicatului făcut public vineri, 30 octombrie, soldul migratoriu a adus între 2022 și 2025 aproape 280.000 de locuitori în plus.
Autorii analizei spun că țara își schimbă profilul: nu mai este în primul rând o sursă de emigranți, ci o destinație pentru cei care vin să locuiască aici pe termen lung. Cifrele nu se referă însă doar la românii reveniți acasă, pentru că în statistici intră și cetățenii străini.
Cum a evoluat balanța în ultimii patru ani?
Analiza compară numărul persoanelor care s-au stabilit în România pentru o perioadă mai lungă de 12 luni cu al celor care au plecat. Diferența dintre cele două grupuri a fost, în fiecare an, pozitivă:
2022: 97.114 de persoane;
2023: 66.065 de persoane;
2024: 48.716 persoane;
2025: 66.920 de persoane.
Cea mai mare valoare a fost înregistrată în 2022, iar cea mai mică în 2024. În 2025 plusul a crescut din nou. Însumate, cele patru cifre dau aproximativ 279.000 de persoane, adică ceea ce comunicatul rotunjește la aproape 280.000.
Nu sunt doar români care se întorc
Monitorul Social atrage atenția că, atunci când vorbim despre imigranți, nu ne referim exclusiv la cetățeni străini. Cele mai recente date Eurostat detaliate pe cetățenie sunt cele pentru 2024. Ele arată că aproximativ două treimi dintre imigranții de lungă durată, adică 184.700 din 287.000, erau cetățeni români care s-au întors în țară. Restul au fost cetățeni ai altor state.
O parte importantă a imigranților străini, 13%, o reprezintă cetățenii ucraineni sosiți după izbucnirea războiului din țara lor. Volume mari, dar mai mici decât în anul precedent, au venit și din Nepal, aproximativ 15.000 de persoane, și din Sri Lanka, aproximativ 7.000.
Potrivit Profit.ro, care a analizat datele INS, plusul nu poate fi explicat doar prin revenirea românilor. Publicația leagă o parte din schimbare de contingentele mai mari de lucrători din afara Uniunii Europene, aprobate începând din 2022. Semnal a scris și despre avizele de muncă emise pentru străini în 2025.
Migrația se face în etape
Analiza explică migrația ca pe un proces cu mai multe etape. La început, persoana se stabilește temporar într-o țară străină și își păstrează domiciliul principal în țara de origine. Dacă șederea depășește 12 luni, statisticile obișnuite o încadrează la migrația de lungă durată. Migrația definitivă apare, de regulă, la mai mulți ani după sosire, de obicei după obținerea cetățeniei.
Conform datelor INS citate de Monitorul Social, cei mai mulți imigranți definitivi au venit în 2025 din Republica Moldova și din Ucraina. Un număr important provine însă din state care au fost, în ultimele decenii, destinații pentru emigrarea temporară a românilor: Germania, Canada, Italia sau Spania. Analiza descrie aceste sosiri drept repatrieri ale unei părți din fluxurile de emigrare de după Revoluție.
