Economie

Diaspora românească devine motor strategic al economiei

de Marian Tomita ·

Diaspora românească devine motor strategic al economiei
Diaspora românească devine motor strategic al economiei

Antreprenorii din diaspora schimbă relația cu România

Diaspora românească nu mai este privită doar ca sursă de remitențe sau de forță de muncă, ci ca un actor cu potențial strategic pentru economia României. Aceasta este concluzia principală a unui studiu realizat de Cult Research, la cererea ROUNIT, în perioada ianuarie-martie 2026, prezentat în cadrul conferinței ROUNIT din 29 aprilie 2026.

Analiza arată că românii din afara țării contribuie tot mai mult prin capital, experiență profesională și modele de business preluate din economiile în care activează. În acest context, diaspora este descrisă ca o resursă multidimensională, capabilă să susțină dezvoltarea economică nu doar prin bani trimiși acasă, ci și prin transfer de expertiză și practici antreprenoriale occidentale.

Investiții în sectoare diverse

Potrivit studiului, mulți dintre antreprenorii români stabiliți în străinătate aleg să investească în România în domenii precum imobiliare, HoReCa, IT, auto și retail. Aceste alegeri reflectă atât experiența acumulată în piețe mature, cât și interesul pentru oportunitățile din economia locală.

Raportul subliniază că această tendință nu se limitează la aport financiar. Antreprenorii din diaspora aduc și know-how, adică metode de organizare, management și dezvoltare a afacerilor care pot fi adaptate la piața românească. În viziunea autorilor, acest transfer de competențe poate avea efecte mai largi decât investiția inițială.

Generații diferite, motivații diferite

Cercetarea evidențiază și diferențe între generațiile de emigranți. Cei plecați înainte de 1989 sau imediat după Revoluție au fost motivați în principal de libertate și independență. În schimb, românii care au emigrat după anul 2000 au fost ghidați mai ales de oportunități economice și profesionale.

Această schimbare de profil se vede și în modul în care diaspora se raportează la țară. Dacă pentru o parte dintre emigranți legătura cu România a rămas una familială, pentru alții ea s-a transformat într-o relație economică activă, bazată pe investiții, parteneriate și inițiative de business.

Schimbare de abordare în relația cu statul

Studiul propune o schimbare de paradigmă în modul în care statul român se raportează la diaspora. În locul politicilor centrate exclusiv pe repatriere, autorii recomandă un model bazat pe conectivitate funcțională și pe parteneriate economice cu antreprenorii români din afara țării.

Printre măsurile sugerate se numără dezvoltarea unor rețele de antreprenori români din diaspora, crearea unor platforme digitale de conectare și investiții în promovarea identității și culturii românești la nivel internațional. Miza este construirea unor punți stabile între mediul de afaceri din străinătate și economia locală.

Dimensiunea fenomenului migrator

Analiza citează și date care arată amploarea migrației românești. În perioada 2012-2024, peste 500.000 de români au emigrat definitiv, iar aproximativ 2,6 milioane au emigrat temporar. Aceste cifre conturează un fenomen de durată, cu efecte economice și sociale importante.

În acest context, concluzia raportului este că diaspora românească poate deveni un vector activ de dezvoltare, dacă relația cu statul și cu mediul de afaceri este construită pe colaborare, nu doar pe ideea revenirii în țară. Pentru economia României, miza nu mai este doar întoarcerea oamenilor, ci valorificarea legăturilor pe care aceștia le păstrează cu piața locală.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Comentariile sunt în modul citire pe versiunea de test.

Nu există comentarii la acest articol.