Pământul s-a mișcat de două ori sub Vrancea în noaptea de luni spre marți. Două cutremure slabe s-au produs marți, 27 octombrie, la un interval de aproape patru ore, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Cel mai puternic a avut magnitudinea 3,1 și a fost înregistrat la ora 05:42.
Ce au înregistrat seismografele
Primul seism a avut loc la ora 01:53, cu magnitudinea 2,3, la o adâncime de 120 de kilometri. Al doilea a venit înainte de ivirea zorilor, mai puternic și mai aproape de suprafață, cu magnitudinea 3,1 la 79,5 kilometri adâncime. Între ele au trecut trei ore și 49 de minute.
Ambele s-au produs în județul Vrancea. Epicentrul celui de-al doilea s-a aflat la aproximativ 48 de kilometri de Focșani, 69 de kilometri de Buzău și 75 de kilometri de Brașov, iar Ploieștiul se află la puțin sub 100 de kilometri.
INFP a încadrat ambele evenimente în categoria cutremurelor slabe și nu a publicat o evaluare de intensitate pentru niciunul. Seismele de această mărime trec de obicei neobservate sau sunt simțite doar de puțini oameni, aflați în repaus la etajele superioare ale clădirilor.
O lună cu multă mișcare în Vrancea
Cutremurele de marți nu vin pe un fond liniștit. Lista publicată de INFP arată 14 seisme în zona Vrancea de la începutul lui octombrie, cele mai multe sub magnitudinea 4. Doar în primul weekend al lunii, regiunea a avut mai multe cutremure mici, la câteva ore unul de altul.
Momentul cel mai intens a fost luni, 19 octombrie, când un seism de 4,8 s-a produs la peste 124 de kilometri adâncime. A fost resimțit și în București și este cel mai puternic cutremur din România în acest an. Patru zile mai târziu, în noaptea de joi spre vineri, a urmat unul de 3,9, la 75 de kilometri adâncime.
În afara Vrancei, INFP a mai consemnat în această lună seisme mici în Prahova, Gorj, Arad și Botoșani. Cel din Botoșani, de 3,1, s-a produs pe 21 octombrie la mai puțin de șase kilometri sub suprafață, adică un cutremur de crustă, de altă natură decât cele vrâncene.
De ce se simt atât de departe cutremurele din Vrancea
Vrancea este o zonă seismică aparte. Cutremurele de aici se produc de regulă la adâncimi intermediare, între 60 și 200 de kilometri, într-un fragment de placă tectonică ce coboară sub curbura Carpaților. Pentru că pornesc atât de adânc, undele se împrăștie pe o suprafață mare, iar un seism vrâncean ajunge să fie simțit în București, în Moldova și dincolo de Prut.
Diferențele de magnitudine înșală ușor. Scara este logaritmică, iar fiecare treaptă în plus înseamnă de aproximativ 32 de ori mai multă energie eliberată. Seismul de 4,8 de săptămâna trecută a eliberat, astfel, de câteva sute de ori mai multă energie decât cel de marți dimineață.
Memoria marilor cutremure vrâncene rămâne vie. Seismul din 4 martie 1977, cu magnitudinea 7,4, a ucis peste 1.500 de oameni, cei mai mulți în București. Cel din 10 noiembrie 1940, de 7,7, este considerat cel mai puternic din secolul trecut în România. În ultimele luni, regiunea a produs doar seisme moderate, precum seismul de 4,4 din august sau cel de 4,1 din septembrie. Seismologii subliniază însă că un cutremur nu poate fi prezis, nici după numărul seismelor mici din perioada anterioară.
Ce poți face dacă ai simțit cutremurul
Cei care au simțit seismul pot completa formularul „L-ai simțit?” de pe site-ul INFP. Răspunsurile ajută institutul să alcătuiască hărți ale efectelor resimțite și să înțeleagă mai bine cum se propagă undele în diferite zone ale țării.
Specialiștii în situații de urgență repetă de fiecare dată aceleași reguli simple. În timpul mișcării, rămâi în interior și adăpostește-te sub o masă solidă sau lângă un perete de rezistență, departe de geamuri și de obiecte care pot cădea. Nu folosi liftul și nu coborî pe scări cât timp clădirea se mișcă. După seism, închide gazul dacă simți miros sau bănuiești o scurgere.
Pregătirea contează mai mult decât momentul în sine. O trusă cu apă, lanternă, baterii și medicamente de bază, plus un loc de întâlnire stabilit dinainte cu familia, pot face diferența în cazul unui cutremur puternic.
Datele despre seisme provin de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
