România avea, la 1 ianuarie 2026, aproape 3,9 milioane de persoane cu vârsta de 65 de ani și peste, reprezentând 20,5% din populația rezidentă a țării, arată un raport al Institutului Național de Statistică (INS), publicat joi cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice.
Mai multe femei decât bărbați în rândul vârstnicilor
Potrivit INS, citat de Agerpres, dintre cele 3,903 milioane de persoane vârstnice, bărbații reprezentau 1,555 milioane, adică 16,7% din totalul de 9,298 milioane de bărbați rezidenți în România. Femeile erau mai numeroase: 2,349 milioane, respectiv 24,1% din totalul de 9,744 milioane de femei rezidente.
Diferența reflectă un fenomen demografic cunoscut la nivel global: speranța de viață mai mare a femeilor, care rămân, statistic, un sfert din totalul populației feminine odată trecute de pragul de 65 de ani.
Oltenia și Sud-Estul, cele mai îmbătrânite regiuni
În profil teritorial, cele mai mari ponderi ale populației vârstnice în totalul populației de 65 de ani și peste se înregistrează în regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, cu peste 15,8%, urmate de Sud-Est, cu 13,1%.
Raportat însă la propria populație, regiunile cele mai „îmbătrânite” sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, cu peste 22% dintre locuitori trecuți de 65 de ani, urmate de Sud-Muntenia, Vest și Centru, cu peste 20%. București-Ilfov rămâne cea mai „tânără” regiune a țării, cu doar 18,1% populație vârstnică.
Vârsta medie a ajuns la 43,1 ani
INS mai arată că vârsta mediană și vârsta medie ale populației rezidente, doi indicatori relevanți pentru gradul de îmbătrânire al unei țări, au crescut constant în ultimii 14 ani, deși România rămâne ușor sub media Uniunii Europene.
În 2012, vârsta mediană a populației era de 40,1 ani în România, față de 41,9 ani în UE. Zece ani mai târziu, în 2022, decalajul se îngustase: 43,4 ani în România, față de 44,4 ani în UE. În 2026, vârsta mediană a populației rezidente din România a ajuns la 44,4 ani.
Vârsta medie a urmat un traseu asemănător: de la 40,6 ani în 2012, la 42,3 ani în 2022, pentru ca în 2026 să atingă 43,1 ani. Indicele de îmbătrânire demografică, adică numărul de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, a fost de 135,9 la 1 ianuarie 2026.
Aproape 3,8 milioane de pensionari pentru limită de vârstă
Structura gospodăriilor din România reflectă aceeași tendință. După statutul ocupațional al capului gospodăriei, cele mai numeroase categorii sunt salariații, cu 47,6%, și pensionarii, cu 39,3%. Iar după vârstă, gospodăriile al căror cap are 65 de ani sau peste ocupă locul al doilea, cu 35,3%, imediat după cele conduse de persoane între 25 și 49 de ani, cu 36%.
În 2025, din numărul mediu total de 4,916 milioane de pensionari de asigurări sociale, 3,823 milioane erau pensionari pentru limită de vârstă. Între 2021 și 2025, numărul acestora a scăzut cu 3,2%, adică aproximativ 162.000 de persoane, în vreme ce în perioada 2021-2024 se înregistrase, dimpotrivă, o ușoară creștere de 0,4%, echivalentul a 14.000 de persoane.
O tendință pe termen lung
Datele publicate joi confirmă tendința de îmbătrânire accelerată a populației, semnalată și în primăvara acestui an, pe fondul natalității scăzute și al migrației forței de muncă tinere către alte state europene. Fenomenul ridică întrebări directe despre sustenabilitatea sistemului public de pensii, într-un context în care numărul celor care contribuie la sistem crește mai lent decât al celor care beneficiază de el.
INS precizează că datele privind structura pe vârste și regiuni fac parte dintr-un set mai amplu de statistici publicate anual cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, marcată la 1 octombrie.
Evoluția este comparabilă cu cea din restul Uniunii Europene, unde populația îmbătrânește de asemenea constant, însă ritmul și punctul de pornire diferă de la o țară la alta. Țări cu natalitate scăzută de multă vreme, precum Italia sau Germania, au indici de îmbătrânire mai ridicați decât România, în vreme ce state cu natalitate încă relativ susținută, din Europa de Vest sau de Nord, înregistrează o îmbătrânire mai lentă a populației.
Pe termen mediu, specialiștii în demografie atrag atenția că un indice de îmbătrânire în creștere, combinat cu o populație activă tot mai redusă, pune presiune suplimentară atât pe sistemul public de pensii, cât și pe cel de sănătate, unde cererea de servicii pentru vârstnici crește într-un ritm mai alert decât resursele alocate acestora.
