Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Societate

Audieri în Parlament despre atacul cibernetic asupra ANCPI

Șeful Centrului Național Cyberint, Anton Rog, a declarat în Parlament că ANCPI fusese avertizată încă din 2021 cu privire la vulnerabilități critice, înainte de atacul cibernetic din iulie 2026.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Imagine ilustrativă cu un laborator de securitate cibernetică
Imagine ilustrativă cu un laborator de securitate cibernetică

Centrul Național Cyberint (CNC) a transmis, din 2021 până în 2026, peste 1.300 de informări către instituții publice privind vulnerabilități informatice de natură tehnică, procedurală sau umană, a declarat șeful CNC, Anton Rog, în cadrul dezbaterilor din Comisiile parlamentare pentru tehnologia informației. Potrivit acestuia, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) fusese avertizată încă din 2021 cu privire la existența unor vulnerabilități critice.

Audierile din Comisiile IT ale Parlamentului

Comisiile parlamentare pentru tehnologia informației au analizat atacul cibernetic asupra ANCPI din 14 iulie 2026, în urma căruia platforma e-Terra a fost blocată, iar tranzacțiile imobiliare din România au fost afectate timp de aproape o lună.

Anton Rog a explicat că investigațiile Centrului Național Cyberint au identificat, încă din 2021, compromiteri și vulnerabilități critice în sistemele ANCPI, iar informațiile respective au fost transmise atât premierului de la acel moment, cât și conducerii Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și ANCPI.

„Investigațiile specifice derulate de Centrul Național Cyberint au permis identificarea unor compromiteri și vulnerabilități critice la nivelul anului 2021, aspecte care au fost comunicate prim-ministrului la momentul respectiv, conducerii MDLPA și ANCPI. În plus, vreau să precizez că numai în anul 2025 am trimis 233 de informări legate de vulnerabilități, nu numai la ANCPI, în general, în arcul guvernamental, iar în intervalul 2021-2026 am trimis 1.304 informări către diverse instituții din arcul guvernamental cu vulnerabilitățile de ordin tehnic, procedural sau uman pe care le au aceștia în interior”, a precizat Rog.

Șeful CNC a mai menționat că, potrivit datelor Serviciului Român de Informații, nu a existat un răspuns oficial din partea ANCPI la informările transmise anterior.

Aproximativ 1.000 de servere virtuale, șterse în atac

Potrivit lui Anton Rog, atacul din 14 iulie a fost de tip ransomware și a fost atribuit actorului cibernetic ByteToBreach. Atacatorii au șters aproximativ 1.000 de servere virtuale din rețeaua ANCPI.

Șeful CNC a explicat că incidentul a fost favorizat de mai multe vulnerabilități de securitate, printre care utilizarea unor parole cu un nivel redus de complexitate și reutilizarea acestora pentru perioade îndelungate, inclusiv pentru conturile de administrator. Au fost identificate și sisteme vechi, care nu mai fuseseră actualizate de mai mulți ani, precum și reguli permisive de acces în rețeaua internă.

Directorul adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Ionuț-Andrei Iacoboaei, a confirmat că ANCPI a folosit aceeași parolă de administrare pentru conturi diferite, o practică nerecomandată în domeniul securității informatice.

„Escaladarea și compromiterea a fost posibilă datorită unui cumul de factori - vorbim de sisteme vulnerabile, de lipsă de actualizări de securitate, de utilizarea acelorași parole pentru conturi diferite. (...) Nu a fost un atac foarte sofisticat, din perspectiva DNSC, a fost un atac derulat prin exploatarea unor vulnerabilități cunoscute”, a detaliat Iacoboaei.

DNSC a transmis către 2.400 de instituții publice de nivel național notificări prin care au fost semnalate peste 40.000 de vulnerabilități, un context similar celui în care instituția a avertizat recent și cu privire la amenințările cibernetice de sorginte pro-Kremlin îndreptate împotriva instituțiilor românești.

ANCPI: activitatea ar putea fi reluată integral săptămâna viitoare

Reprezentanții ANCPI au declarat că activitatea instituției, afectată de atacul cibernetic din 14 iulie, ar putea fi reluată integral în cursul săptămânii viitoare. „Încercăm să luăm cele mai bune măsuri, o parte din aplicații au fost pornite, cred că cel târziu săptămâna viitoare vom reporni integral activitatea”, a declarat Mircea Popa, director general adjunct al ANCPI.

Eduard Gheorghe, șeful direcției informatice din cadrul ANCPI, a precizat că nu există, până în prezent, informații potrivit cărora bazele de date ale instituției ar fi fost afectate de atac.

„Instituțiile din România nu sunt protejate”

Președintele Comisiei IT din Camera Deputaților, deputatul USR Radu Mihaiu, a declarat că analiza atacului asupra ANCPI ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de protecție al altor instituții publice din România.

„Discuțiile de astăzi mi-au confirmat că întrebările care se pun acum sunt: câte alte instituții s-ar putea trezi în situația ANCPI și, mai ales, când. Avem o mare problemă. E vorba și de erori tehnice, dar și mai grave sunt cele instituționale, care permit și chiar favorizează astfel de atacuri. Sunt componente care nu sunt acoperite de contractele de mentenanță, sunt componente expirate, evident pline de vulnerabilități. Toate acestea pentru că la nivelul conducerii instituțiilor nu există conștientizarea pericolului real pe care îl prezintă atacurile cibernetice. Realitatea este că instituțiile din România nu sunt protejate, că avem zeci, poate chiar sute de instituții care se pot afla oricând în situația ANCPI”, a spus deputatul USR.

Senatorul PSD Marius Humelnicu a criticat, la rândul său, faptul că ANCPI a primit informări privind vulnerabilitățile, dar acestea nu ar fi fost urmate de măsuri suficiente. „Nu înțeleg de ce nu aveți o colaborare cu specialiști. Cred că ar trebui să răspundă președintele ANCPI pentru ce s-a întâmplat, nu știu de ce nu și-a dat demisia sau nu a fost demis”, a declarat Humelnicu.

Situația de la ANCPI se adaugă unei serii de incidente cibernetice care au vizat în ultimele luni instituții publice din România, printre care Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ambele confruntate în această vară cu blocaje similare ale sistemelor informatice interne.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.