Ziua Limbii Române, marcată anual pe 31 august, este sărbătorită în acest an pentru prima dată simultan în trei state: România, Republica Moldova și Ucraina. Președintele Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au transmis luni mesaje cu această ocazie.
Premiera din acest an: și Ucraina marchează ziua
Noutatea vine dintr-o decizie luată la Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat, la 12 martie 2026, decretul prin care Ziua Limbii Române a fost instituită oficial în Ucraina, cu marcare anuală la 31 august. Anunțul a fost făcut chiar în timpul vizitei lui Zelenski la București, când România și Ucraina au semnat și o declarație de parteneriat strategic. Potrivit decretului, sărbătoarea urmărește dezvoltarea înțelegerii și cooperării dintre cele două state și păstrarea identității lingvistice a cetățenilor ucraineni de etnie română. Zelenski a amintit atunci că în România este marcată, la rândul ei, Ziua Limbii Ucrainene, la 9 noiembrie.
Astfel, 2026 este primul an în care sărbătoarea este recunoscută oficial, la aceeași dată, în toate cele trei țări.
Mesajul lui Nicușor Dan
Președintele României a transmis pe Facebook un mesaj în care a marcat această premieră: „Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române, într-un moment cu o semnificație aparte: pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina”. Nicușor Dan a adăugat că protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii rămân obiective esențiale ale statului român dincolo de granițe, numind limba română un „liant valoros” care ancorează în istorie și deschide viitorul.
Mesajul Maiei Sandu, de la Chișinău
Președinta Republicii Moldova a transmis și ea un mesaj pe rețelele sociale, în care a amintit de generațiile care au continuat să vorbească românește „în cele mai vitrege vremuri”, în ciuda interdicțiilor din perioada sovietică. Maia Sandu a vorbit despre datoria de a transmite mai departe limba copiilor, numind-o o moștenire prețioasă: o limbă vie, în care să-și spună poveștile și să-și cânte doinele.
Mesajul ei a venit la scurt timp după deschiderea Marii Dictări Naționale, organizată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, sub egida Președinției. La ediția din acest an, a patra, s-au înscris peste 3.000 de persoane — cel mai mare număr de la lansarea competiției, în 2023 — iar pentru prima dată au participat și persoane cu deficiențe de vedere. Textul ales pentru dictare este un fragment din piesa „Testamentul”, de Gheorghe Urschi.
Evenimente și la București
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei organizează, de la ora 11:00, o sesiune festivă comună, simultan la București și Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde prelegeri susținute de membri ai Academiei Române și de specialiști din institutele sale de cercetare, pe teme legate de evoluția și uzul limbii, și se încheie cu o prelegere despre situația limbii române în contextul inteligenței artificiale, urmată de un recital de poezie.
Institutul Cultural Român desfășoară, până luni, un maraton cultural cu ateliere pentru copii, concerte, spectacole și proiecții de film în grădina instituției din Aleea Alexandru. În paralel, ICR difuzează online, sub genericul „Ce înseamnă limba română pentru dumneavoastră?”, mesaje video cu mărturii ale unor personalități din cultură, mediul academic și diaspora. Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române organizează, până pe 4 septembrie, „Săptămâna limbii române”, cu debut la Filiala Cluj-Napoca a Academiei.
Originea sărbătorii
Data de 31 august nu a fost aleasă întâmplător. Ea amintește de 31 august 1989, când Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legea prin care limba română era decretată limbă de stat, alături de o altă lege prin care se revenea de la grafia chirilică la alfabetul latin. Sărbătoarea a fost marcată în Republica Moldova începând din 1990, la un an de la evenimentul istoric.
În România, ziua a fost instituită mult mai târziu, prin Legea nr. 53/2013: propunerea a fost depusă la Senat în 2011, semnată de 166 de parlamentari din toate grupurile politice, și a devenit lege promulgată de președintele Traian Băsescu în martie 2013. Legea prevede organizarea de manifestări cultural-educative de către autoritățile publice și de reprezentanțele diplomatice românești din străinătate, precum și arborarea Drapelului României la 31 august. Limba română este predată, ca limbă străină, în instituții de învățământ din 43 de țări ale lumii.
