După ce în doar două zile Armata Română a doborât două drone care au pătruns în spațiul aerian național, tot mai mulți români din estul țării primesc mesaje RO-Alert legate de asemenea incidente. Puțini știu însă exact cum ar trebui să reacționeze în minutele de după o astfel de alertă. David Maxim, fost luptător în trupele speciale israeliene, a explicat pentru Adevărul regulile de bază care pot face diferența între o reacție prudentă și una riscantă.
Calmul, primul pas
Reacția instinctivă a multor oameni la o alertă este panica: ies afară să vadă ce se întâmplă sau încearcă să plece în grabă din zonă. Potrivit lui Maxim, tocmai aceste reacții pot crea un pericol suplimentar, în condițiile în care sistemul RO-Alert este conceput astfel încât populația să aibă timp să se adăpostească, nu să fugă. Recomandarea sa este simplă: păstrarea calmului și evitarea oricărei mișcări în grabă.
Următorul pas este alegerea unui loc cât mai sigur din locuință. În lipsa unor adăposturi de protecție civilă funcționale, cea mai bună variantă este o încăpere aflată la parter sau la etajele inferioare, cât mai departe de ferestre, unde riscul provocat de cioburi în cazul unei explozii apropiate este mai mic.
Geanta de urgență, pregătită din timp
Dacă autoritățile cer evacuarea, timpul contează enorm. Maxim recomandă ca fiecare familie să aibă pregătită, din timp, o geantă cu strictul necesar: actele de identitate, apă, medicamente de primă urgență și o lanternă, în cazul unei evacuări pe timp de noapte. Ideal este ca geanta să fie ținută aproape de ușă, gata de luat în orice moment.
Fostul militar mai atrage atenția că, într-o situație de urgență, telefonul mobil și internetul nu sunt întotdeauna sigure ca surse de informare, pentru că rețelele de comunicații sau alimentarea cu curent pot fi afectate. Un radio simplu, pe baterii, rămâne o soluție de rezervă utilă pentru a urmări instrucțiunile transmise de autorități.
Nu ieși din adăpost prea devreme
Una dintre cele mai frecvente greșeli este ieșirea din adăpost imediat ce zgomotele par să se fi oprit. Fragmentele rezultate în urma unei explozii pot ajunge la sol la câteva minute distanță de momentul impactului și la distanțe destul de mari, unele păstrând suficientă energie pentru a provoca răni grave. Recomandarea este să se aștepte anunțul oficial de încetare a alertei înainte de a părăsi zona sigură.
Maxim avertizează și împotriva unui comportament tot mai frecvent după astfel de incidente: ieșirea pentru a filma sau pentru a strânge fragmente de dronă ori de rachetă. Acestea pot fi periculoase și, în anumite condiții, pot exploda ulterior. Cunoștințele elementare de prim ajutor — oprirea unei hemoragii, aplicarea unui garou sau simpla capacitate de a suna rapid la 112 — pot, de asemenea, face diferența până la sosirea echipajelor medicale.
România nu are o rețea de adăposturi funcțională
Spre deosebire de Israel, unde populația știe de obicei exact unde să se refugieze la fiecare alertă, România nu dispune de o rețea de adăposturi de protecție civilă verificată și funcțională la scară națională. În aceste condiții, fiecare familie trebuie să identifice singură cele mai sigure zone din propria locuință.
Pentru locuitorii de la casă, un beci aflat sub o placă de beton oferă, potrivit lui Maxim, o protecție mai bună decât parterul unei case obișnuite, mai ales dacă este suficient de adânc și ferit de suprafețe vitrate.
Context: un fenomen tot mai frecvent
Primele incursiuni de acest tip în spațiul aerian românesc au fost înregistrate în septembrie 2023, iar de atunci numărul lor a crescut constant an de an. Doar în prima jumătate a acestui an au fost raportate 14 incidente similare, iar în ultimele două zile Armata Română a doborât, pentru prima dată, două drone care au pătruns pe teritoriul național. Mesajele RO-Alert transmise populației din zonele de graniță au devenit, în acest context, tot mai frecvente, ceea ce face ca informațiile despre comportamentul corect în astfel de situații să capete o relevanță practică imediată pentru locuitorii regiunilor de est ale țării.
