Desecretizarea arhivelor MAE deschide teme sensibile
Desecretizarea a peste 5.000 de dosare diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe poate aduce noi clarificări despre anii de tranziție de după 1989, inclusiv despre mineriade, relația României cu URSS și continuitățile instituționale din perioada postcomunistă. Istoricul Cosmin Popa spune că aceste documente pot oferi indicii importante despre modul în care s-a făcut trecerea de la regimul comunist la noua putere instalată după căderea lui Nicolae Ceaușescu.
Cercetătorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române consideră că deschiderea acestor arhive este, în același timp, un semn de normalitate și o măsură necesară după trecerea termenului de 30 de ani. În opinia sa, documentele de după 1989 au rămas prea mult timp în afara circuitului public și științific, deși ele pot ajuta la înțelegerea unor decizii majore din primii ani ai tranziției.
Ce pot arăta documentele despre începutul tranziției
Potrivit lui Cosmin Popa, în arhivele MAE ar putea apărea urme documentare despre felul în care România a trecut rapid, după decembrie 1989, din poziția de stat comunist în cea de regim postcomunist izolat de multe dintre fostele țări din blocul estic. El susține că aceste dosare pot arăta cum au fost păstrate anumite structuri și oameni care au făcut posibilă funcționarea regimului comunist în ultimii săi ani.
Istoricul afirmă că una dintre temele importante va fi relația cu Uniunea Sovietică și opțiunile politice ale conducerii de atunci. În lectura sa, documentele ar putea explica de ce România a mizat pe existența pe termen lung a URSS și de ce a avut rezerve față de desființarea unor mecanisme ale lumii comuniste, precum Tratatul de la Varșovia și CAER.
