Un reportaj Semnal despre violența domestică, indiferența autorităților și durerea unui copil care cere disperat liniște.
Într-un apartament modest din Mioveni, viața Ioanei Alina Gheocel și a fiului ei, Nectarie, de numai câțiva ani, se desfășoară sub semnul fricii. Zgomotul unui motor de mașină pe stradă, pașii grei pe scări sau bătăile în ușă sunt suficiente ca băiețelul să tresară, să plângă și să se ascundă în brațele mamei. Pentru Ioana, teroarea nu mai are chipuri necunoscute – are unul foarte clar: cel al soțului de care încearcă să divorțeze și de care, spune ea, nu reușește să se elibereze nici măcar cu ajutorul statului.
De la o viață normală, la un coșmar continuu
Totul a început acum câțiva ani, când Ioana a plecat în Grecia, unde lucra soțul ei. „Am stat acolo cam șase-șapte luni. Apoi, din cauza neînțelegerilor și a comportamentului agresiv, m-am întors acasă, la părinții mei, ca să nasc în liniște”, povestește tânăra pentru Semnal.
După un timp, bărbatul s-a întors și el în țară, dar nu s-a mai mutat cu ea. Venirile lui ocazionale pentru a-și vedea copilul se transformau, spune Ioana, în scandaluri violente, chiar în fața micuțului Nectarie, care se speria și plângea necontrolat. „Martori sunt și părinții mei. De fiecare dată, totul degenera. Într-o zi, după un scandal cu acesta, mi s-a făcut rău și am ajuns la spital, cu tensiune foarte mare.”, povestește ea.
„A vrut să o omoare și pe fosta parteneră”
Înainte de a cere divorțul, Ioana a decis să vorbească cu fosta parteneră a soțului ei. „Am vrut să știu dacă exagerez, să văd dacă eu greșesc. Femeia mi-a scris pe Facebook că omul ăsta a vrut să o ucidă, că a amenințat-o de mai multe ori. Atunci am înțeles că trebuie să plec, dar nu mai era o chestiune de alegere, ci de supraviețuire”, mărturisește tânăra.
De atunci, Ioana a făcut nenumărate sesizări și plângeri penale la Poliția Mioveni, a cerut ordine de protecție și a scris instituțiilor statului.
„Am trimis petiții peste tot – la Președinție, Parlament, Senat, la Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse și la România fără violență domestică. Aduc mulțumiri instituției ANES pentru implicare și susținere!”
Copilul – martor nevinovat al violenței
În anul 2025, pe data de 10 iulie, Poliția Mioveni a emis un ordin de restricție provizoriu împotriva agresorului Daniel Gheocel, pe o perioadă de cinci zile. Atât.
Micul Nectarie trăiește o copilărie furată de frică. „E terorizat. Nu vrea să audă de tatăl lui. Plânge, tremură. Cum să-i explic unui copil că nu-l pot proteja, deși am făcut totul ca să cer ajutor?”, întreabă femeia, cu vocea frântă.
Astăzi, Ioana trăiește împreună cu părinții ei, încearcă să lucreze și să-l crească pe Nectarie într-un mediu cât mai stabil. Dar teama nu o părăsește nici ziua, nici noaptea. „Tresar la orice zgomot. Când ies cu copilul în parc, mă uit mereu peste umăr. Mi-e frică. Doar vreau liniște pentru mine și pentru băiatul meu”, spune ea.
Un strigăt care nu trebuie ignorat
