Pe 20 decembrie, de Ignat, în multe sate românești porcul se taie încă în zori, înainte să se lumineze bine. Gestul deschide seria obiceiurilor de iarnă, care cuprinde colindul, măștile și urările de Anul Nou, și care în unele zone s-a păstrat aproape întreg, iar în altele a rămas doar în amintirea bătrânilor.
Ignatul pregătește masa de Crăciun
Tăierea porcului de Ignat, în ziua Sfântului Ignatie Teoforul din calendarul ortodox, e cel mai răspândit obicei de decembrie. Are un rost practic evident: carnea și grăsimea se făceau pentru sărbători și pentru restul iernii. Are însă și o rânduială. Potrivit tradiției, animalul se tăia dimineața, se pârlea cu paie, iar în unele locuri gospodarul făcea o cruce pe fruntea copiilor cu sânge de la porc, ca semn de sănătate.
Pentru etnologi, ritualul vorbește despre un ciclu agrar încheiat. Anul de muncă se închide, iar familia și vecinii se adună la aceeași masă. Pomana porcului, cu bucăți împărțite rudelor și celor singuri, ținea satul legat tocmai în sezonul în care drumurile se înfundau.
Ceata de feciori ducea colindul din casă în casă
Înainte de a fi un repertoriu de cântece, colindatul a fost o instituție a satului. Ceata de feciori, un grup de tineri necăsătoriți cu reguli proprii și cu un conducător ales, pornea în seara de ajun și intra pe rând la fiecare gospodărie. Gazda primea urări de rod și de sănătate și răsplătea cu nuci, mere, colaci sau băutură. Refuzul de a deschide poarta se considera un semn rău pentru anul următor.
Obiceiul a intrat în patrimoniul imaterial al UNESCO în 2013, prin înscrierea comună făcută de România și Republica Moldova a colindatului de ceată bărbătească. Colindele diferă de la o zonă la alta, de la stilul transilvănean la cel din Moldova și Bucovina, dar structura rămâne aceeași: urare, răsplată și trecerea la casa următoare.
Mai înainte de Crăciun, de Moș Nicolae, pe 6 decembrie, copiii primeau darurile lăsate în ghete. Obiceiul s-a păstrat bine pentru că se potrivește cu viața din orice casă, de la sat sau de la oraș.
Colindatul cu măști aduce la ușă ursul, capra și cerbul
Spre sfârșitul anului, în special în Moldova și Bucovina, ceata vine cu măști. Ursul, capra, cerbul sau bătrânii cu cojoace întoarse intră în curte cu zornăituri, tobe și strigături. Mulți cercetători leagă aceste personaje de ritualuri mai vechi decât creștinismul, în care moartea și reînvierea simbolică a unui animal asigurau rodnicia anului nou.
