Semnal de Război

Spionajul ucrainean: Rusia vizează Europa cu război hibrid

Serviciul de Informații Externe al Ucrainei susține că Moscova pregătește o confruntare de durată cu Europa, prin sabotaje, spionaj și dezinformare, și are scenarii pentru țările baltice și Polonia.

de Alin Radu · · Asistat de AI ·

Sistem de rachete balistice intercontinentale Iars defilând prin Piața Roșie din Moscova, la parada din 9 mai 2023
Sistem de rachete balistice intercontinentale Iars defilând prin Piața Roșie din Moscova, la parada din 9 mai 2023

Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) avertizează că amenințarea Rusiei la adresa Europei a depășit de mult scenariul unui atac direct. Într-o analiză publicată pe 13 octombrie, instituția susține că Moscova se pregătește pentru o confruntare de durată, purtată în principal prin război hibrid: sabotaje, atacuri cibernetice, operațiuni de influență, dezinformare, spionaj și incursiuni de drone.

Potrivit SZRU, în Europa operează în prezent aproape 400 de ofițeri ai serviciilor speciale ruse. Analiza mai afirmă că planificarea militară rusă include scenarii de conflict direct cu state europene, cu orizont până în 2045.

Retorica Kremlinului, citită de spionajul ucrainean

Punctul de plecare al analizei este mesajul repetat de Vladimir Putin, la recenta reuniune a clubului de discuții Valdai, că Rusia nu intenționează să atace Europa. În aceeași intervenție, potrivit SZRU, liderul rus a avertizat că, în cazul unei lovituri împotriva Rusiei, Moscova ar putea folosi toate armele de care dispune, inclusiv pe cele nucleare.

Putin a mai susținut aceeași idee și pe 25 septembrie, la Sankt Petersburg, când a declarat jurnaliștilor că Rusia nu se pregătește de niciun fel de conflict cu Europa și că statele europene sunt cele care escaladează tensiunile, după cum au relatat Meduza și agenția AFP.

Serviciul ucrainean interpretează această combinație de asigurări și amenințări ca pe o campanie sistematică de intimidare. Scopul ei, în lectura SZRU, este frânarea sprijinului militar pentru Ucraina, slăbirea dorinței europenilor de a-și consolida apărarea și alimentarea temerii față de o confruntare directă.

Testarea pragului de reacție al NATO

Analiza afirmă că obiectivul principal al Moscovei pe direcția europeană este erodarea sprijinului pentru Kiev, cu un nivel de risc cât mai redus pentru Rusia. Pentru asta, spune SZRU, instrumentele hibride sunt mult mai eficiente decât o invazie.

Activitatea celor aproximativ 400 de ofițeri de informații ruși ar permite Kremlinului să testeze constant limitele a ceea ce este tolerat. Ideea, potrivit documentului, este ca acțiunile să rămână sub pragul care ar declanșa un răspuns colectiv al Alianței Nord-Atlantice.

Avertismente similare au mai venit și din alte părți ale aparatului ucrainean de securitate. În februarie 2026, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării (HUR), Oleh Ivașcenko, le-a spus delegaților Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că Rusia intenționează să-și extindă proiecția de forță în Europa și să continue agresiunea hibridă împotriva statelor europene. Despre amploarea acestor operațiuni, Semnal a scris și în materialul despre modul în care Rusia intensifică războiul hibrid împotriva Europei.

Scenarii pentru nordul Europei, Polonia și țările baltice

SZRU subliniază totuși că ar fi o greșeală să se creadă că Moscova a renunțat la ideea unui război convențional cu Europa. Potrivit serviciului, Rusia tratează o asemenea confruntare drept unul dintre scenariile de conflict militar pe care le are în vedere până în 2045. Șase dintre aceste scenarii ar privi Europa de Nord, iar planuri sunt elaborate activ și pentru Polonia și statele baltice.

Explicația oferită de spionajul ucrainean este una de politică internă: regimul de la Kremlin are nevoie permanent de un dușman extern pentru a-și justifica deciziile, pentru a mobiliza societatea și pentru a păstra controlul asupra ei. Tema pregătirilor aliate pentru astfel de scenarii a mai fost abordată de Semnal, inclusiv în articolul despre planul NATO în trei pași pentru un atac rusesc.

Criza regională, ca instrument de discreditare a Alianței

În prezent, potrivit analizei, Moscova urmărește în primul rând subminarea unității europene și discreditarea arhitecturii de securitate a continentului. Unul dintre instrumentele posibile ar fi o criză regională controlată pe flancul estic al NATO.

Evaluările ruse, citate de SZRU, consideră statele baltice una dintre verigile cele mai vulnerabile ale securității europene. Un asemenea scenariu ar urmări să pună Alianța în situația de a lua decizii rapide, în condiții de incertitudine. Scopul nu ar fi o victorie militară asupra NATO, ci demonstrarea unei presupuse incapacități a acestuia de a reacționa prompt și de a-și apăra colectiv membrii.

Ce cred rușii despre Europa

Serviciul ucrainean avertizează că planurile Kremlinului țin cont și de starea de spirit a populației. Analiza invocă date ale Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), potrivit cărora rușii numesc printre principalele state neprietenoase Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia, Finlanda și țările baltice.

Același sondaj, citat de SZRU, arată că 61% dintre respondenți consideră că a venit momentul negocierilor. În același timp, 59% cred că, dacă discuțiile eșuează, acțiunile ofensive ar trebui intensificate.

Concluzia analizei este că direcția ucraineană și cea europeană sunt legate în calculele Moscovei. SZRU le cere europenilor să trateze Ucraina nu ca pe o periferie a propriei securități, ci ca pe linia ei din față. Consolidarea apărării, reducerea dependenței energetice, presiunea economică asupra Rusiei și sprijinul pentru Kiev sunt descrise de serviciu drept elemente ale aceleiași strategii de descurajare.

Sursa: Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (szru.gov.ua), analiza „Чим насправді росія загрожує Європі?”, 13 octombrie 2026.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.