Un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât duminică, 26 iulie, la ora 10:13, o dronă în zona Sulina-Chilia, deasupra Mării Negre. E a treia intercepție de acest fel din ultimele trei zile, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că pregătește un protest diplomatic oficial față de Rusia, pe baza anchetei desfășurate de procurori.
Cinci minute între detectare și intercepție
Aparatul a fost reperat de radarele militare înainte de a ajunge deasupra apelor românești și a fost neutralizat la doar cinci minute după ce a intrat efectiv în zona controlată. Zona Sulina-Chilia, la vărsarea brațelor Dunării în mare, se află pe traiectoria pe care au venit și celelalte două ținte doborâte în zilele anterioare.
Populația din partea de nord a județului a fost înștiințată prin canalele oficiale de intervenția în desfășurare, ca precauție standard pentru astfel de situații.
Ancheta care stă la baza protestului diplomatic
Nicușor Dan a legat evenimentul de duminică de o anchetă aflată în desfășurare la Parchetul General, care vizează inclusiv drona doborâtă vineri în județul Buzău. Potrivit președintelui, cercetările au confirmat până acum că acel aparat era de tip Shahed, folosit de Rusia în războiul din Ucraina.
Președintele a precizat că investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în desfășurare, iar rezultatele lor vor sta la baza unui protest diplomatic pe care România intenționează să îl transmită oficial Federației Ruse. Este pentru prima dată în acest episod de trei zile când Nicușor Dan anunță explicit un demers diplomatic formal, nu doar o condamnare publică.
De obicei, un astfel de demers presupune transmiterea unei note de protest prin canale diplomatice și, uneori, convocarea reprezentantului diplomatic al statului vizat. Până acum, reacțiile oficiale românești la incidentele cu drone s-au limitat la declarații publice de condamnare, fără un pas diplomatic formal anunțat public.
De ce contează secvența de trei zile
Spre deosebire de incidentele izolate din lunile anterioare, cele trei intercepții consecutive — vineri în Buzău, sâmbătă lângă Sfântu Gheorghe și duminică deasupra Mării Negre — schimbă natura discuției de la un incident punctual la un tipar care implică o decizie politică. Frecvența zilnică a evenimentelor, toate în intervalul dimineții, a alimentat inclusiv speculații privind o rută sau un program relativ previzibil al dronelor care traversează zona.
Anunțul vine în contextul în care armata română a mai gestionat, în ultimele luni, zeci de pătrunderi de drone sau fragmente pe teritoriul național, însă doar de trei ori aeronavele F-16 au reușit efectiv doborârea unei ținte în zbor — toate trei în acest ultim episod. Costul unei asemenea intervenții rămâne disproporționat: o dronă de tip Shahed este considerabil mai ieftină decât ridicarea unui avion de vânătoare pentru interceptare, un argument invocat public de mai mulți foști oficiali din diplomația română, care cer o semnalare fermă la nivelul NATO.
Ce sunt dronele Shahed
Dronele de tip Shahed, de producție iraniană și fabricate ulterior și pe teritoriul rusesc, sunt folosite de Moscova în valuri masive de atacuri asupra infrastructurii ucrainene, în special energetice și portuare. Costul redus de fabricație le face greu de intercepționat economic prin mijloace convenționale, motiv pentru care armatele din regiune caută soluții alternative, mai ieftine decât rachetele antiaeriene sau ridicarea aeronavelor de vânătoare.
Traiectoria dronelor care ajung, accidental sau nu, în spațiul aerian românesc urmează de regulă rutele de atac ale Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, aflate la doar câțiva kilometri de graniță.
Ce urmează?
Autoritățile nu au precizat un termen pentru finalizarea anchetei sau pentru transmiterea protestului diplomatic. România rămâne, potrivit MApN, într-un regim de alertă sporită la granița estică, iar aeronavele de poliție aeriană continuă misiunile de patrulare deasupra Deltei Dunării și a Mării Negre.
Incidentul de duminică readuce în atenție riscurile pe care războiul din Ucraina le generează dincolo de granițele sale directe, inclusiv pentru statele membre NATO și UE aflate la graniță.
