Palpitațiile și senzația de bătăi neregulate ale inimii pot apărea ocazional, fără să indice neapărat o problemă de sănătate. Uneori însă, aceste manifestări sunt asociate cu o aritmie sau cu o afecțiune cardiovasculară care necesită evaluare medicală, potrivit medicului cardiolog Alexandru Covaciu, într-o declarație pentru Digi24.
Ce sunt bătăile neregulate ale inimii?
Bătăile neregulate ale inimii reprezintă modificări ale ritmului cardiac, atunci când inima bate prea repede, prea lent sau neuniform. Manifestările pot fi percepute ca o senzație de fluturi în piept, o bătaie puternică, o scurtă pauză între bătăi sau pulsații resimțite în gât ori în urechi. Ele pot apărea în repaus, în timpul efortului sau brusc, fără un factor evident.
Nu orice senzație de acest tip indică o afecțiune. Printre cele mai frecvente manifestări trecătoare se numără extrasistolele, adică bătăi suplimentare pe care le poate avea aproape oricine într-un interval de 24 de ore, resimțite ca o bătaie puternică urmată de o scurtă pauză. În schimb, dacă inima bate normal, apoi începe brusc să bată foarte repede, iar episodul se oprește la fel de brusc, manifestarea poate ascunde o tulburare de ritm.
Semnalele care necesită un consult medical
Potrivit medicului cardiolog, durerea sau presiunea în piept, dificultățile de respirație, amețeala accentuată, senzația de leșin ori pierderea stării de conștiență sunt semnale care nu ar trebui ignorate, mai ales dacă apar brusc sau în timpul unui episod de ritm cardiac neregulat. Un consult este recomandat și atunci când inima bate foarte repede sau neuniform pentru o perioadă prelungită, când episoadele devin tot mai frecvente ori apar în timpul efortului fizic.
Dacă simptomele severe se instalează brusc, precum durere toracică intensă, dificultăți importante de respirație, leșin sau alterarea stării generale, este necesară solicitarea promptă a ajutorului medical.
Cauze frecvente și factori declanșatori
Printre afecțiunile care pot provoca palpitații se numără tahicardiile paroxistice, determinate de căi accesorii de conducere electrică a inimii, și fibrilația atrială, o tulburare de ritm des întâlnită și o cauză importantă de accident vascular cerebral. Palpitațiile pot apărea și în cazul unor boli genetice sau al unor afecțiuni ale mușchiului inimii, iar riscul lor general crește pe fondul bolilor cardiovasculare netratate.
Stresul, anxietatea, atacurile de panică, lipsa de somn, oboseala și deshidratarea pot declanșa, de asemenea, episoade de palpitații, la fel ca consumul excesiv de cafeină, alcool și alte substanțe stimulante. Unele medicamente, precum anumite spray-uri pentru astm sau decongestionante nazale, pot influența ritmul cardiac, la fel ca tulburările tiroidiene și dezechilibrele electrolitice, factori care se pot regăsi și în cazul tensiunii arteriale crescute.
Ce investigații pot fi recomandate?
În funcție de simptome și de istoricul medical, evaluarea poate începe cu o electrocardiogramă (EKG), care înregistrează activitatea electrică a inimii. Dacă palpitațiile nu apar în momentul testului, investigația poate să nu surprindă tulburarea de ritm, motiv pentru care medicul poate recomanda un Holter EKG, care monitorizează continuu ritmul cardiac timp de 24 de ore sau mai multe zile.
Pentru episoadele rare, poate fi utilizat un loop recorder, un dispozitiv de mici dimensiuni implantat sub piele, capabil să înregistreze activitatea inimii timp de până la șase luni. Evaluarea poate include și analize de sânge, inclusiv pentru funcția tiroidei și nivelul electroliților, sau un test de efort, dacă simptomele apar în timpul activității fizice.
Un stil de viață echilibrat poate contribui la reducerea episoadelor de palpitații: somn suficient, hidratare corespunzătoare, activitate fizică regulată, limitarea consumului de cafeină și alcool, gestionarea stresului și evitarea fumatului.
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește un consult medical. Dacă aveți simptome persistente sau îngrijorătoare, adresați-vă unui medic.
