O prezență biologică mai persistentă decât se credea
Cercetătorii de la Centrul de Cancer Fred Hutchinson au descoperit că celulele materne pot fi identificate în creierul copiilor chiar și la vârsta de 19 ani. Fenomenul, cunoscut sub numele de microchimerism, arată că schimbul biologic dintre mamă și copil nu se oprește la naștere, ci poate continua mult timp după aceea.
Studiul a analizat 37 de perechi mamă-copil, iar în 26 de cazuri au fost identificate celule de origine maternă în țesutul cerebral. Rezultatele sugerează că această prezență este mai frecventă decât se credea și că nu reprezintă o excepție, ci un proces întâlnit în mod obișnuit la o parte importantă dintre copii.
Cum ajung celulele mamei în organismul copilului
Potrivit datelor prezentate, transferul are loc în timpul sarcinii, când unele celule traversează placenta și ajung în organismul fătului. Cercetătorii consideră că acest proces poate continua și după naștere, posibil prin alăptare. Odată ajunse în corpul copilului, aceste celule nu dispar imediat, ci se pot integra în diferite țesuturi.
În cazul analizat, celulele materne au fost găsite dispersate în creier, nu concentrate într-o singură zonă. Ele au fost identificate inclusiv în regiuni importante, precum lobii cerebrali și hipocampul, o structură implicată în memorie și în alte funcții cognitive.
Ce au arătat analizele de țesut cerebral
Studiul s-a bazat pe probe de țesut cerebral prelevate în urma unor intervenții chirurgicale la copii cu epilepsie severă, cu vârste cuprinse între câteva săptămâni și 19 ani. ADN-ul matern a fost detectat prin teste genetice simple, iar distribuția celulelor a fost una neuniformă.
În medie, cercetătorii au găsit aproximativ 2,2 celule materne la 100.000 de celule cerebrale. În unele cazuri, însă, numărul a fost mai mare. Studiul notează și o posibilă legătură cu ordinea nașterii, copiii întâi născuți părând să aibă o probabilitate mai mare de a păstra aceste celule.
Ce tip de celule au fost identificate
Echipa de cercetare crede că celulele identificate sunt, în principal, leucocite și celule stem. Acestea ar avea capacitatea de a se adapta și de a se integra în diferite tipuri de celule cerebrale. Totuși, specialiștii subliniază că mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin înțelese.
Fenomenul de microchimerism este considerat de cercetători un proces natural al biologiei umane. Deocamdată, nu există dovezi că această prezență ar fi dăunătoare. Dimpotrivă, studiul deschide noi întrebări despre felul în care organismul matern și cel al copilului rămân conectate la nivel celular.
Ce urmează pentru cercetare
Autorii studiului spun că este prea devreme pentru concluzii ferme privind efectele acestor celule asupra dezvoltării creierului sau asupra funcțiilor sale. Rămâne de clarificat dacă ele au un rol protector, neutru sau dacă influența lor diferă de la un caz la altul.
Ceea ce pare însă cert este că legătura dintre mamă și copil are și o dimensiune biologică profundă, nu doar una simbolică. Descoperirea adaugă un nou strat de înțelegere asupra modului în care viața prenatală poate lăsa urme de durată în organismul uman.
