Un studiu amplu despre alimentație și greutate
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au analizat datele a peste 136.000 de persoane, urmărite timp de până la 28 de ani, pentru a vedea ce tipuri de carbohidrați sunt asociate cu menținerea greutății și care pot favoriza acumularea kilogramelor. Concluzia principală este că nu toți carbohidrații au același efect asupra organismului.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul citat, diferența o fac în special fibrele, gradul de procesare și modul de preparare al alimentelor. Unele surse de carbohidrați pot susține sațietatea și controlul greutății, în timp ce altele aduc calorii în plus, fără beneficii nutriționale importante.
Ce alimente sunt considerate mai utile
În categoria alimentelor recomandate apar legumele fără amidon, precum broccoli, spanac, ardei, roșii, conopidă și castraveți. Acestea au puține calorii și sunt bogate în vitamine și minerale. Studiul arată că un consum de 100 de grame pe zi poate fi asociat cu o creștere mai mică în greutate în timp.
O altă categorie favorabilă este cea a alimentelor bogate în fibre. Aici intră lintea, fasolea, năutul, semințele de chia și merele consumate cu coajă. Fibrele contribuie la senzația de sațietate și pot ajuta la reducerea aportului alimentar total. Cercetarea indică faptul că un plus de 10 grame de fibre pe zi poate fi asociat cu o creștere mai redusă în greutate.
Rolul cerealelor integrale
Cerealele integrale sunt, de asemenea, puse într-o lumină favorabilă. Ovăzul, quinoa, orezul brun, pâinea integrală și hrișca oferă mai multe fibre și nutrienți decât variantele rafinate. În timp, acest lucru poate sprijini un control mai bun al greutății.
Studiul menționează și legumele cu amidon, precum cartofii, porumbul, mazărea și dovleacul. Acestea pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, însă contează modul în care sunt gătite. Variantele fierte sau coapte sunt preferabile celor prăjite.
Ce ar trebui limitat
La polul opus se află cerealele rafinate, cum sunt pâinea albă, orezul alb, pastele albe și produsele de patiserie. Acestea au mai puține fibre și pot crește glicemia mai rapid. În aceeași categorie intră zaharurile adăugate, întâlnite în dulciuri, prăjituri, cereale îndulcite și unele sosuri gata preparate.
Materialul mai arată că alimentele procesate, precum chipsurile, mezelurile, mâncarea fast-food și produsele congelate gata preparate, pot contribui la un aport caloric mai mare. La fel, băuturile îndulcite cu zahăr, inclusiv sucurile carbogazoase și băuturile energizante, aduc calorii fără un aport nutritiv relevant.
Concluzia cercetării
Mesajul principal al studiului este că echilibrul contează mai mult decât restricțiile dure. Nu cantitatea de carbohidrați este singurul criteriu, ci și calitatea lor. O dietă variată, bazată pe alimente bogate în nutrienți, poate susține mai bine controlul greutății pe termen lung.
În esență, carbohidrații sănătoși sunt cei care vin la pachet cu fibre, vitamine și o procesare minimă. Pentru consumatori, diferența dintre o alegere utilă și una mai puțin potrivită ține adesea de tipul alimentului, nu doar de prezența carbohidraților în sine.
