Campania din 2026 vizează adolescenții și rețelele sociale
Societatea Română de Dermatologie lansează campania Euromelanoma 2026 sub mesajul „Nu te arde de dragul unui trend!”, cu un apel direct către adolescenți, părinți și tineri expuși zilnic informațiilor neverificate de pe TikTok, YouTube, Instagram sau Snapchat. Medicii dermatologi avertizează că miturile despre bronz, solar și cremele cu SPF pot influența comportamente riscante și pot crește pericolul apariției cancerului de piele.
Campania derulată în România aduce anul acesta o schimbare de direcție. Dacă în anii trecuți mesajele au vizat publicul larg, ediția actuală se concentrează în mod special pe adolescenți, una dintre cele mai vulnerabile categorii în fața dezinformării medicale din mediul online. Dermatologii spun că vor să ajungă la tineri pe platformele pe care aceștia le folosesc zilnic, cu un limbaj adaptat și cu informații verificabile.
Într-un context în care rețelele sociale au devenit surse principale de informare pentru mulți adolescenți, medicii atrag atenția că mesajele fără bază științifică, propagate de influenceri sau creatori de conținut fără pregătire medicală, pot avea consecințe serioase asupra sănătății pielii.
România rămâne una dintre cele mai active țări
România se alătură și în acest an campaniei pan-europene Euromelanoma, desfășurată în 33 de țări și marcată pe 24 mai, prin Ziua Mondială Euromelanoma. În cadrul conferinței de presă dedicate lansării campaniei, reprezentanții Societății Române de Dermatologie au subliniat că România se numără printre țările cele mai active în această inițiativă europeană.
„România este poate cea mai apreciată țară dintre toate acestea în ceea ce înseamnă seriozitatea cu care dezvoltă campania și numărul de consultații. Suntem undeva, cred că în fiecare an, la peste 2.000–3.000 de consultații. Suntem țara cu cele mai multe consultații”, a transmis Conf. Univ. Dr. Alin Codruț Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie și coordonator al campaniei Euromelanoma în România.
Potrivit medicilor, campania debutează cu această conferință de presă, dar va continua prin mai multe etape, de la acțiuni online dedicate adolescenților, până la activități educaționale în școli și consultații dermatologice de screening.
Mai multe informații despre campanie, prevenție și controalele dermatologice sunt disponibile pe site-ul oficial Euromelanoma
De ce adolescenții sunt publicul-țintă
Datele prezentate în cadrul campaniei arată că 97% dintre adolescenți folosesc internetul zilnic, iar 88% sunt activi pe rețelele sociale. YouTube este utilizat de 93% dintre tineri, TikTok de 63%, Snapchat de 60%, iar Instagram de 59%.
În acest ecosistem digital,Miturile despre expunerea la soare, bronzul artificial și utilizarea cremelor de protecție solară circulă rapid și se amplifică ușor. Problema nu este doar viteza cu care se răspândesc aceste mesaje, ci și faptul că ele vin, de multe ori, de la persoane percepute de adolescenți ca fiind credibile.
„Generația de astăzi crește cu telefonul în mână și cu platformele de socializare ca sursă de informare. Când un influencer cu milioane de urmăritori susține că crema de protecție solară provoacă cancer sau că bronzul de la solar te protejează de arsuri, tinerii cred. Noi, medicii dermatologi, avem obligația să intrăm în spațiul lor, cu un limbaj pe care îl înțeleg, cu fapte reale în locul miturilor periculoase”, a declarat Conf. Univ. Dr. Alin Codruț Nicolescu.
Medicul a explicat că adolescenții ajung mult mai repede la un influencer decât la un dermatolog. Ei deschid zilnic platformele sociale, văd conținut și pot prelua informații fără să le verifice. De aceea, campania încearcă să aducă mesajele medicale în spațiul lor obișnuit de informare.
Miturile despre bronz, solar și SPF
Una dintre mizele campaniei este combaterea miturilor care circulă pe rețelele sociale. Printre cele mai periculoase se numără ideea că un bronz de pregătire ar preveni arsurile solare, că expunerea intensă la soare este sănătoasă în orice condiții sau că folosirea cremelor cu SPF ar fi dăunătoare.
Medicii spun că un bronz ușor poate oferi o minimă adaptare a pielii, dar nu justifică expunerea prelungită și neprotejată la soare. „Când pielea este bronzată puțin câte puțin, natural sau cu dispozitive, cumva reziști puțin mai bine la expunerea solară. Dar asta nu înseamnă că poți să stai cât vrei tu la soare și fără protecție doar pentru că ai făcut un bronz la un moment dat”, a explicat medicul.
Un alt mit vizează vitamina D. Expunerea la soare este importantă, dar excesul poate avea efecte contrare celor dorite. „Soarele în exces nu te ajută la o absorbție mai bună a vitaminei D. S-ar putea ca soarele în exces să te ducă în reacția paradoxală la nivelul pielii”, a subliniat Conf. Univ. Dr. Alin Codruț Nicolescu.
În ceea ce privește cremele de protecție solară, dermatologii atrag atenția că acestea trebuie alese corect și folosite constant. Nu orice produs pe care scrie SPF oferă protecția necesară. „Cremele cu SPF protejează împotriva apariției cancerului, dar trebuie să fie creme reale cu SPF. Nu orice cutie pe care scrie SPF este neapărat o cremă cu SPF. Cele mai indicate sunt de la 15 în sus. Aș zice 30–50, noi pentru asta milităm. Și obligatoriu trebuie să protejeze atât împotriva ultravioletelor B, cât și împotriva ultravioletelor A”, au explicat specialiștii.
Solarul și controalele dermatologice
Un alt mesaj important al campaniei vizează utilizarea solarului înainte de vacanță. Dermatologii spun că solarul nu poate fi promovat ca metodă sigură de pregătire a pielii pentru expunerea la soare. Medicii nu ignoră faptul că saloanele de bronzare există și sunt folosite, însă insistă că persoanele care aleg această variantă ar trebui să consulte mai întâi un dermatolog.
„Nu putem interzice solarul. Că vrem, că nu vrem, sunt dispozitive, sunt realități. Dar putem spune: înainte de a te duce la solar, mergi la un medic dermatolog. Medicul dermatolog o să îți spună dacă ești la risc, care sunt leziunile de risc și ce trebuie să faci ca să previi apariția unui cancer de piele”, a fost mesajul transmis în cadrul conferinței.
Cancerul de piele este una dintre cele mai frecvente forme de cancer, însă are și o particularitate importantă: poate fi observat mai ușor decât alte tipuri de cancer, pentru că pielea este vizibilă. „Cancerul de piele este unul dintre puținele cancere pe care le putem observa cu ochiul liber. Tocmai de aceea, este esențial ca tinerii să-și cunoască pielea, să identifice semnele de schimbare și să consulte un medic dermatolog. Prevenția și diagnosticul precoce salvează vieți, iar acest mesaj trebuie să ajungă la ei acolo unde petrec cel mai mult timp: online”, a subliniat Prof. Univ. Dr. Magda Constantin, de la Spitalul Clinic Colentina din București.
Dermatoscopia, investigația realizată de medicul dermatolog, este o metodă neinvazivă prin care pot fi evaluate alunițele și pot fi identificate leziuni precanceroase sau cancere de piele în forme incipiente. Medicii recomandă un control dermatologic anual, iar în cazul persoanelor cu risc crescut, monitorizarea poate fi necesară la șase luni.
Mai multe informații despre campanie, prevenție și controalele dermatologice sunt disponibile pe site-ul oficial Euromelanoma
Riscurile cumulative și semnele care trebuie urmărite
Unul dintre cele mai puternice avertismente transmise de dermatologi vizează arsurile solare din copilărie. Potrivit specialiștilor, o arsură solară în copilărie poate dubla riscul de cancer de piele la vârsta adultă. Expunerea la ultraviolete are efect cumulativ, iar pielea păstrează istoricul expunerilor anterioare.
„Mulți dintre adulții vârstnici spun: «Da, dar eu de 10 ani nu mă mai expun la soare. Nu știu cum am făcut acest carcinom bazocelular sau, mai rău, melanom.» Ideea este că expunerea este cumulativă. De aceea este important ca ai noștri copii să dețină aceste informații și să se protejeze din timp”, au transmis reprezentanții SRD.
Medicii au explicat și că nu toate alunițele sunt periculoase, dar schimbările trebuie urmărite. Melanomul poate apărea pe leziuni preexistente, cum sunt nevii displazici, dar poate apărea și de novo, adică fără o leziune anterioară evidentă. Dermatologii recomandă urmărirea criteriilor ABCDE: asimetrie, margini neregulate, culoare neuniformă, diametru și evoluție.
Dacă o aluniță se mărește rapid, își schimbă forma, culoarea sau devine simptomatică, este necesar un consult dermatologic. Un alt mit frecvent este ideea că o aluniță nu trebuie atinsă sau scoasă, pentru că „se face cancer”. Specialiștii spun că traumatizarea repetată a unei alunițe nu este recomandată, însă excizia chirurgicală realizată corect, cu margini de siguranță și examen histopatologic, este procedura indicată atunci când există suspiciuni.
În cazul melanomului, medicii au fost categorici: nu se folosește crioterapia, nu se ard leziunile, nu se tratează superficial. Standardul este chirurgia. Melanomul, depistat în faze precoce, poate oferi o viață normală pacientului, iar în stadiile incipiente, după excizie, nu presupune decât monitorizare. Totuși, pacienții care au avut un melanom trebuie să rămână sub supraveghere, deoarece riscul nu dispare complet.
Campania ajunge și pe litoral
Societatea Română de Dermatologie continuă și acțiunile de screening pe litoral, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, prin campania „Asumă-ți să fii sănătos”. În cadrul acestei inițiative, sunt organizate puncte de consultații dermatologice pe litoral, unde turiștii își pot verifica alunițele.
Medicii spun că adresabilitatea a crescut de la an la an, semn că publicul devine tot mai conștient de importanța prevenției. „La mare, oamenii sunt în costum de baie și putem să îi consultăm foarte ușor. Avem cinci corturi pe litoral, în care se consultă, în medie, cam 2.000 de turiști într-o săptămână, chiar mai mult. Practic, se face un screening foarte important”, au explicat reprezentanții Societății Române de Dermatologie.
Unii turiști au primit, în urma acestor controale, recomandarea de a consulta urgent un dermatolog. În anumite cazuri, medicii au identificat leziuni precanceroase sau cancere de piele în faze incipiente. „Am avut pacienți care ne-au trimis, după un an sau doi, scrisori de mulțumire și ne-au spus că le-am salvat practic viața. Ei veniseră la concediu, s-au dus, și-au excizat leziunea și era o leziune la limită, care începea să devină malignă, sau un cancer in situ”, au transmis medicii.
Începând cu luna mai, campania Euromelanoma 2026:se desfășoară în România pe patru direcții principale: campanii active pe rețelele sociale dedicate adolescenților, distribuirea de materiale educaționale în școli, organizarea de workshopuri interactive și oferirea de consultații dermatologice gratuite de screening în principalele centre medicale implicate.
Mesajul transmis de dermatologi rămâne unul simplu: protecția solară, verificarea informațiilor și controlul periodic pot reduce riscurile asociate expunerii la soare și pot ajuta la depistarea timpurie a leziunilor suspecte.
