Politică

Sociolog: de ce ne sperie o „nouă Yalta” după Shenzhen

Sociologul Bogdan Bucur explică de ce summitul de la Shenzhen a reactivat în România teama de o nouă Yalta și rolul neîncrederii în instituții.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI

Fotografie alb-negru de arhivă cu trei lideri așezați la Conferința de la Ialta din 1945, înconjurați de consilieri și militari
Fotografie alb-negru de arhivă cu trei lideri așezați la Conferința de la Ialta din 1945, înconjurați de consilieri și militari

Summitul trilateral de la Shenzhen dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping a readus în spațiul public românesc teama de o „nouă Yalta”, adică de o reîmpărțire a lumii peste capul statelor mici și mijlocii. Sociologul Bogdan Bucur, de la SNSPA, explică într-un interviu pentru Adevărul de ce temerea revine și de ce neîncrederea în instituțiile proprii o amplifică.

Întâlnirea a avut loc joi, 19 noiembrie, în marja summitului APEC. Semnal a relatat că trilaterala s-a încheiat fără comunicat. Mai mulți comentatori din presa internațională, între care cei de la South China Morning Post și The Majalla, resping paralela cu Yalta din 1945.

Teorema lui Thomas: ce percepem devine real prin efecte

Bucur pornește de la teorema lui Thomas din sociologie: o situație definită ca reală în mințile oamenilor produce consecințe reale, chiar dacă nu este reală în fapt. Ca exemplu, el spune că o bancă despre care populația crede că e în faliment ajunge în faliment, pentru că toți deponenții se grăbesc să-și retragă economiile.

Aplicat la România, raționamentul sociologului este că un stat care percepe întâlnirile dintre marile puteri ca pe un pericol pentru propria securitate ar putea acționa din teamă. Potrivit lui, asemenea reacții îi pot face pe aliați să considere țara nesigură. El susține că riscul de abandon ar veni astfel din comportamentul propriu, nu dintr-o înțelegere secretă a marilor puteri.

Trei motive ale fricii

Sociologul enumeră trei explicații. Prima este că oamenii se tem, în general, de ceea ce le depășește capacitatea de înțelegere, iar negocierile dintre marile puteri sunt greu de urmărit pentru omul obișnuit. A doua este că e firesc să fii îngrijorat când se iau decizii departe de tine, într-o țară care nu face parte dintre marile puteri. Bucur consideră că România se numără printre puterile medii din Europa și este membră NATO, deci „nu putem spune că nu contăm”.

A treia explicație, pe care o consideră cea mai importantă, este neîncrederea în propriul stat și în mecanismele de solidaritate din societate. El compară situația cu a unui om care știe că locuiește într-un bloc marcat cu bulină roșie: teama de un cutremur crește.

Bucur afirmă că încrederea în instituțiile politice este în România, în medie, cu 10% mai mică decât media statelor OECD. Semnal nu a verificat independent această cifră, ea aparține sociologului.

Frica nu este doar românească

Potrivit lui, un sentiment similar de incertitudine există și în state dependente de Statele Unite, cum este Coreea de Sud. El spune că aliații din Asia și din Europa de Est se tem că Washingtonul ar putea negocia interesele lor cu China sau cu Rusia.

Teoriile conspirației și rolul clasei politice

Sociologul susține că teoriile conspirației au o funcție socială: oferă o explicație cauzală pentru evenimente greu de înțeles, chiar dacă explicația este simplificată sau greșită. Pentru ca ele să nu domine dezbaterea, spune el, politicienii și parlamentarii trebuie să funcționeze ca o „curea de transmisie” între deciziile centrale și public. Pentru asta, un comunicator trebuie să fie credibil, iar mesajul trebuie să aibă conținut solid.

Bucur afirmă și că Rusia stăpânește bine mecanismele de propagandă online și că exploatarea temerilor este ieftină pentru ea. El critică în interviu calitatea clasei politice și a instituțiilor, însă aprecierile lui sunt opinii personale ale sociologului, nu constatări verificate de Semnal, motiv pentru care nu le redăm aici.

Ce soluții vede sociologul

În opinia lui Bucur, singura soluție reală este ca oameni de calitate să renunțe la confort și să se implice în politică. El spune că o schimbare a calității clasei politice poate veni prin alegerile din 2028. Sociologul mai cere finanțare mai bună pentru educație și cultură și citează date despre lectură și studii superioare. Potrivit lui, mai puțin de 10% dintre români au cumpărat o carte anul trecut, în jur de 30% au citit una, iar aproximativ 20% au diplomă de studii superioare. Nici aceste cifre nu au fost verificate de Semnal.

Despre pregătirea summitului, Semnal a scris în articolul Putin, Xi și Trump se întâlnesc joi la Shenzhen.

Surse consultate: Adevărul (interviu cu Bogdan Bucur, SNSPA), South China Morning Post, The Majalla. Fotografie: fotograf al guvernului SUA, domeniu public / Wikimedia Commons, Churchill, Roosevelt și Stalin la Ialta, 1945.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.