Politică

Comasarea voluntară: 4 milioane de lei și impozite reduse

Impozite locale reduse cu 50% timp de cinci ani și cel puțin 4 milioane de lei pentru fiecare localitate: ce prevede proiectul Ministerului Dezvoltării privind comasarea voluntară, aflat înainte de dezbaterea publică.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI

Actualizat la 20 noiembrie 2026 la 11:27: Am adăugat declarațiile ministrului Dezvoltării despre termenul de 1 martie 2027 și despre a doua etapă a reformei, care ar putea deveni obligatorie din 2028.

Drum de pământ printre vegetație, spre case de țară, în lumina apusului. Imagine ilustrativă. Foto: DimiTalen / Wikimedia Commons, CC0
Drum de pământ printre vegetație, spre case de țară, în lumina apusului. Imagine ilustrativă. Foto: DimiTalen / Wikimedia Commons, CC0

Ministerul Dezvoltării pregătește stimulente pentru comasarea voluntară a localităților: impozitele pe clădiri și pe terenurile intravilane ar urma să fie reduse cu 50% timp de cinci ani, iar fiecare localitate care se unește ar primi cel puțin 4 milioane de lei, potrivit unui document consultat de Digi24. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat încă în stadiul de draft, urmează să fie pus în dezbatere publică.

Datele sunt confirmate în linii mari de Știripesurse, care a consultat proiectul. Publicația scrie că, potrivit unor surse politice, ordonanța ar putea fi adoptată de Guvern în săptămâna următoare. Prevederile pot fi modificate înainte de adoptare.

Cum ar funcționa procedura

Proiectul nu impune un prag minim de populație sau de dimensiune. Unirea se face între cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate din același județ. În proces pot intra comune, orașe și municipii, cu excepția Bucureștiului. Consiliile locale trebuie să adopte hotărâri cu majoritatea absolută a consilierilor în funcție, iar cetățenii sunt consultați prin referendum local.

Referendumurile ar urma să fie finanțate de Guvern. Potrivit Știripesurse, procedura poate continua doar dacă participă cel puțin 30% dintre alegători și dacă rezultatele sunt favorabile în cel puțin două localități vecine. Chiar și după un vot favorabil, unirea nu are loc automat: Guvernul trebuie să transmită Parlamentului o inițiativă legislativă, iar Parlamentul să adopte legea.

Impozite reduse cu 50%, compensate de la buget

Persoanele fizice care dețin clădiri folosite ca locuințe sau terenuri intravilane în localitățile unite ar urma să plătească jumătate din impozitele aferente, cinci ani fiscali consecutivi. Reducerea nu vizează toate impozitele locale și nici terenurile extravilane, potrivit Știripesurse. Ea s-ar aplica de la 1 ianuarie al anului următor înființării noii unități.

Pierderile din bugetele locale ar urma să fie compensate de la bugetul de stat, arată ambele publicații.

Bani pentru investiții

Ministerul vrea să acorde cel puțin 4 milioane de lei pentru fiecare localitate care se unește. Banii ar merge către rețele de apă, gaze și canalizare, drumuri, școli, grădinițe sau dispensare. Suma ar putea fi mai mare în unele cazuri, notează Digi24.

Potrivit Știripesurse, fondurile ar veni dintr-un program numit START Reforma Administrativă, cu 4 miliarde de lei pentru 2027 și 2028, adică 2 miliarde de lei pe an. Prioritate ar avea unirile care includ unități cu cel mult 1.500 de locuitori și care duc la formarea unor unități noi de cel puțin 2.500 de locuitori. Programul ar putea acoperi și plăți restante ale primăriilor, iar 10 milioane de lei ar fi rezervate unei campanii naționale de informare.

Angajați, minorități și acte de identitate

Primăriile care se unesc ar avea un an pentru reorganizarea aparatului administrativ. Digi24 notează că numărul de angajați se stabilește după noua organigramă, deci nu toți își păstrează automat funcțiile. Știripesurse precizează că toți angajații ar fi preluați de noua administrație și că, în perioada de tranziție, numărul posturilor ocupate nu s-ar reduce. De la al treilea an se aplică însă regulile generale privind numărul de posturi, deci protecția nu este permanentă.

Proiectul prevede și garanții pentru minorități. Dacă într-o unitate care se unește o minoritate națională reprezenta cel puțin 20% din populație, drepturile privind folosirea limbii materne în relația cu administrația se păstrează pe teritoriul noii unități, chiar dacă ponderea ei scade sub acest prag. Digi24 notează că prevederea apare după criticile UDMR.

Locuitorii nu ar fi obligați să își schimbe buletinele sau alte documente până la expirarea lor. O comună care se unește cu o localitate mai mare și-ar păstra numele, dar ar deveni sat, iar la sediul vechi ar rămâne un punct de lucru cu un angajat. Noua unitate ar avea reședința în localitatea cu cele mai mari venituri proprii pe cap de locuitor, potrivit Știripesurse.

De ce vrea Guvernul unirea localităților

În fundamentarea proiectului, citată de Știripesurse, Guvernul arată că 429 de comune au cel mult 1.500 de locuitori și însumează 479.290 de persoane. Populația lor a scăzut cu 35% între 2002 și 2011 și cu încă 15,93% între 2011 și 2021. În 2023, 249 de comune nu aveau ocupat postul de secretar general.

Proiectul reglementează doar etapa voluntară și nu prevede unirea obligatorie a comunelor care refuză. Asociația Comunelor din România susține caracterul voluntar și consultarea cetățenilor prin referendum. UDMR a criticat în schimb planurile de reorganizare, iar liderii formațiunii au cerut referendum și dezbatere pentru comasarea comunelor mici. Surse din PSD estimează, potrivit HotNews, că aproximativ 50 de comune vor alege varianta voluntară.

Termenul de 1 martie 2027 și a doua etapă a reformei

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a spus că cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori se pot uni voluntar până la 1 martie 2027, relatează Adevărul. Proiectul consultat de Știripesurse nu fixează acest termen pentru referendumuri. Inițiativa nu este limitată la aceste comune: și alte localități, inclusiv cele cu 2.000 sau 3.000 de locuitori, ar putea participa dacă vor.

Potrivit aceleiași publicații, reforma ar avea două etape. După 1 martie 2027, Guvernul ia în calcul o reorganizare prin asumarea răspunderii pentru localitățile care nu s-au unit voluntar. Ministrul a spus că aceasta ar putea deveni obligatorie, cu aplicare de la alegerile locale din 2028, iar discuția privește în principal cele 429 de comune. Proiectul de ordonanță, așa cum este descris de Digi24 și Știripesurse, acoperă doar etapa voluntară.

Despre calendar au vorbit și alți oficiali: premierul Luca Niculescu a vorbit despre comasarea voluntară până în martie, urmată de o analiză, iar surse PSD susțin că reforma ar urma să fie asumată în 2027.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.