Politică

Ialomița și Călărași vor să redevină un singur județ

Președinții consiliilor județene Ialomița și Călărași propun unirea celor două județe, despărțite în 1981. Argumentul lor principal sunt banii europeni.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Marian Pavel, președintele Consiliului Județean Ialomița, la masa unei conferințe de presă, în fața unui ecran cu stema județului
Marian Pavel, președintele Consiliului Județean Ialomița, la masa unei conferințe de presă, în fața unui ecran cu stema județului

Președinții consiliilor județene Ialomița și Călărași, Marian Pavel și Vasile Iliuță, propun ca cele două județe să devină unul singur. Ideea a ieșit în spațiul public în această săptămână, exact când PSD a început să discute o reformă administrativ-teritorială care ar putea reduce numărul județelor.

Primul care a vorbit despre ea a fost liderul PSD, Sorin Grindeanu. Pe 11 noiembrie, la Antena 3 CNN, el a povestit că a fost sunat de cei doi șefi de consilii județene, care i-au transmis că nu mai așteaptă decizia partidului și vor să-și unească județele. Pe 12 noiembrie, Pavel și Iliuță și-au explicat planul la Antena 3 CNN și Euronews România, iar ulterior și într-un interviu pentru Cotidianul. Tot ei i-au găsit și un nume, „Mica Unire din Bărăgan”.

O despărțire veche de 45 de ani

Amândoi își sprijină propunerea pe istorie. După reforma administrativă din 1968, cea mai mare parte a teritoriului de azi al celor două județe aparținea Ialomiței, cu reședința la Slobozia. Județul Călărași a apărut abia prin decretul din 23 ianuarie 1981, din teritorii desprinse din Ialomița, dar și din Ilfov. Așadar, o unire nu ar reface întocmai harta de dinainte de 1981.

Legătura e și mai veche. Până la reorganizarea din 1950, vechiul județ Ialomița și-a avut reședința chiar la Călărași, unde fusese mutată în 1833. Clădirea fostei prefecturi interbelice a Ialomiței găzduiește astăzi Prefectura Călărași.

Banii, argumentul principal

Motivul invocat de cei doi este financiar. Marian Pavel spune că drumurile, spitalele și școlile se fac aproape în întregime cu fonduri europene sau guvernamentale, iar partea plătită de județe ar putea crește mult. El estimează că cofinanțarea, acum de doar câteva procente, ar putea urca spre 15-20%. Deja astăzi, recunoaște Pavel, consiliul județean duce greu cofinanțările pentru proiectele aflate în derulare.

Punctul de plecare nu e unul comod. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Cotidianul, Ialomița se află pe ultimul loc la absorbția fondurilor europene din programul 2021-2027, iar Călărași stă doar cu câteva poziții mai sus, pe locul 37.

Vasile Iliuță vorbește despre un județ „care să depășească 500.000 de locuitori”, suficient de puternic pentru proiectele europene viitoare. El amintește că și banii de la bugetul de stat se împart în funcție de numărul de locuitori. Mai promite că noul județ ar funcționa cu același număr de funcționari pe care îl au acum, împreună, cele două administrații.

Cifrele îi dau dreptate în privința pragului. La recensământul din 2021, Ialomița avea aproximativ 251.000 de locuitori, iar Călărași în jur de 283.000, adică peste 530.000 împreună. Pavel a vorbit la televizor despre 260.000 și 290.000, cifre ușor rotunjite în sus.

Cine pleacă și unde ar fi capitala

Întrebările incomode au venit repede. Unirea ar lăsa loc pentru un singur președinte de consiliu județean, iar amândoi au spus, în interviul pentru Cotidianul, că își asumă acest risc. Pavel a amintit că mandatele lor expiră oricum în 2028 și că nu a discutat cu Iliuță cine ar candida atunci.

Nici capitala nu pare, deocamdată, o miză pentru ei. Pavel crede că noul județ ar putea avea chiar două centre, unul administrativ și unul economic. Iliuță a schițat un scenariu în care Prefectura ar avea sediul în Ialomița, iar Consiliul Județean ar lucra de la Călărași. Ar fi o inversare curioasă, dacă ne amintim că vechea prefectură a Ialomiței stă astăzi la Călărași. Cât despre nume, ambii spun că nu contează dacă județul se va chema Ialomița, Călărași sau o combinație a celor două.

Lipsește încă o lege

Oricât de hotărâți s-ar declara, cei doi nu pot uni singuri județele. Marian Pavel recunoaște că mecanismul juridic trebuie să vină de la Guvern și susține că o comasare voluntară ar deveni posibilă în 2028, odată cu finalul actualelor mandate.

Vasile Iliuță vede o piedică în referendum. Pentru a fi valid, acesta cere o prezență la vot de cel puțin 30%, prag pe care îl consideră greu de atins la o consultare fără candidați pe buletin. De aceea, el cere modificarea legii, astfel încât asemenea comasări să fie mai simple.

O reformă încă pe hârtie

Propunerea vine pe fondul unui proiect mai larg, aflat încă în lucru. Grupul PSD coordonat de vicepreședintele Dragoș Benea analizează, printre alte variante, un scenariu inspirat de cele 15 curți de apel, care ar lăsa România cu 15 județe în loc de 41. Partidul nu a adoptat oficial nicio hartă, iar criteriile invocate sunt populația, situația financiară și capacitatea de a colecta taxe locale. Benea a spus că documentul este gândit în perspectiva unei asumări a răspunderii Guvernului în Parlament.

Nu e prima dată când cele două județe apar pe o hartă redesenată. În 2024, un alt proiect le includea pe amândouă într-un mare județ Muntenia Sud, alături de București, Ilfov, Giurgiu și Teleorman. Cu mult înainte, în 2011, se discuta despre opt unități mari, cu capitale precum Ploiești, Constanța sau Craiova. Niciunul dintre aceste planuri nu a ajuns să schimbe harta.

Nici în interiorul partidului ideea nu e unanimă. Vicepreședintele PSD Gabriel Zetea, șeful Consiliului Județean Maramureș, a declarat pentru Digi24 că în partid nu a existat o discuție despre comasarea județelor. Un asemenea demers, crede el, e greu de făcut într-un timp atât de scurt. Benea dăduse ca exemplu tocmai unirea Maramureșului cu Satu Mare.

Pe teren, oamenii se întreabă mai ales ce s-ar schimba pentru ei. Într-un reportaj Kanal D, locuitori din Belciugatele, județul Călărași, se întrebau dacă vor mai ajunge la fel de ușor la instituții sau la spital. La Movilița, în Ialomița, unii susțin comasarea pentru că ar tăia din posturile plătite din bani publici, în timp ce alții se tem de drumurile mai lungi până la noul centru administrativ.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.