Parchetul General a confirmat miercuri că a deschis un dosar penal in rem după ce au fost depuse peste 600 de plângeri privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, potrivit Digi24. Urmărirea penală a început pe 27 iulie 2026.
Instituția a transmis un comunicat de presă. „Ca urmare a depunerii de către o asociație a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, la nivelul Secției de urmărire penală a fost constituit un dosar penal. La data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă). Precizăm că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege”, se arată în document.
Ce infracțiuni sunt reclamate
Plângerile invocă constituirea unui grup infracțional organizat, abuzul în serviciu, infracțiunile contra umanității, complicitatea la uzurparea funcției, împiedicarea exercitării drepturilor electorale și represiunea nedreaptă. Ele vizează persoane considerate responsabile de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Urmărirea penală in rem se referă la faptă, nu la o persoană anume. Parchetul General a precizat că este o etapă obligatorie pentru sesizările care îndeplinesc condițiile legii.
Cine a depus plângerile
Potrivit HotNews, care citează surse judiciare relatate de Agerpres, plângerile au fost depuse de reprezentanți ai Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), în cadrul proiectului civic „Valul Democrației”. G4Media relatează, după un comunicat al ALES, că din decembrie 2025 peste 600 de cetățeni au depus plângeri penale împotriva celor considerați responsabili pentru evenimentele din 6 decembrie 2024.
ALES a anunțat pe Facebook că a depus o altă plângere penală, îndreptată împotriva procurorilor, a personalului auxiliar și a funcționarilor Parchetului General. Asociația susține că aceștia ar fi contribuit la înregistrarea și menținerea celor 600 de plângeri ca „simple lucrări administrative”.
Acuzațiile ALES la adresa Parchetului
Potrivit G4Media, ALES afirmă că Parchetul General a refuzat să înregistreze plângerile ca dosare penale cu indicativul „P”. Asociația spune că ele au fost grupate sub un singur număr administrativ, 2193/VIII-1/2025.
ALES îi acuză pe procurori că au blocat intenționat ancheta prin „ținerea la sertar” a sutelor de sesizări. Asociația cere cercetarea personalului din Parchetul General pentru abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual și neglijență în serviciu, infracțiuni prevăzute de Codul penal.
Decizia CCR și raportul promis de Nicușor Dan
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat întregul scrutin prezidențial și a dispus reluarea procesului electoral, notează HotNews. Curtea a invocat nereguli grave, probleme legate de transparența finanțării și ingerințe online confirmate prin documente CSAT.
Tot potrivit HotNews, președintele Nicușor Dan a promis în mai 2025 un raport oficial despre anularea alegerilor, care nu a fost prezentat. În iunie, șeful statului a spus că documentul va fi făcut public „într-un termen rezonabil”. Administrația Prezidențială a precizat pentru HotNews că raportul va analiza ultimele două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României și Europei.
În octombrie 2025, Nicușor Dan a prezentat liderilor europeni analiza intitulată „Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României”. Documentul menționează atacuri cibernetice începute în 2022 și legături certe cu Rusia ale principalilor colaboratori ai lui Călin Georgescu, între care Horațiu Potra, a relatat HotNews.
