Al doilea termen din procesul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și mercenarii acestuia sunt acuzați de tentativă la lovitură de stat a avut loc luni, 28 septembrie, la Curtea de Apel București. La sediul instanței au ajuns atât Georgescu, cât și Potra, întâmpinați de mai mulți susținători, însă niciunul dintre ei nu a făcut declarații presei.
Judecata pe fond, la al doilea termen
Primul termen din acest dosar a avut loc pe 9 septembrie, iar de la termenul de luni ar trebui să înceapă propriu-zis judecata pe fond a cauzei. Dosarul se află în prezent la Curtea de Apel București, care judecă în primă instanță acuzațiile aduse celor doi și celorlalte 20 de persoane trimise în judecată alături de ei.
Este vorba despre ancheta deschisă de procurorii Parchetului General după ce Horațiu Potra și mercenarii săi au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Procesul readuce în fața instanței unul dintre cele mai mediatizate dosare din ultimii ani, cel al presupusei tentative de destabilizare care ar fi urmat alegerile prezidențiale anulate.
Întâlnirea de la Ilfov și planul destabilizator
Potrivit rechizitoriului, procurorii amintesc de o întâlnire care ar fi avut loc pe 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, în care Georgescu și Potra ar fi pus la punct un plan prin care urmau să deturneze un protest de susținere pentru fostul candidat la prezidențiale. La întâlnire ar fi participat, potrivit anchetatorilor, Potra, Georgescu, Sechilă și Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu.
Procurorii susțin că, după întâlnirea din Ilfov, Georgescu l-ar fi contactat pe liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, Dan Grăjeanu, transmițându-i că, în ziua următoare, va lansa un îndemn concret, formulat drept „viața sau țara”. Ancheta descrie această întrevedere drept un pas premergător unor „evenimente destabilizatoare”, menite să creeze haos și nesiguranță în spațiul public.
Potrivit acelorași surse judiciare, protestul cerut de Georgescu, inclusiv într-o apariție televizată, ar fi trebuit să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar participanții urmau să fie folosiți, potrivit acuzațiilor, drept „masă de manevră” pentru acțiuni subversive. Ancheta susține că manifestația ar fi urmat să fie deturnată prin violențe, Potra ocupându-se de strângerea unui grup de persoane înarmate care să ia parte la protest.
Mercenari înarmați și acuzația de „operațiune paramilitară”
Procurorii Parchetului General subliniază că mercenarii aflați sub coordonarea lui Potra ar fi fost dotați cu materiale pirotehnice de mare putere și cu un număr important de obiecte periculoase. Rolul acestora, potrivit anchetei, ar fi fost să creeze un „climat de teroare” în mijlocul protestului, în contextul în care susținătorii lui Georgescu cereau reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale anulate.
În rechizitoriu, ancheta este descrisă drept o presupusă „operațiune paramilitară de destabilizare națională”, iar procurorii au atras atenția asupra riscurilor pe care le presupune folosirea materialelor pirotehnice în mijlocul unei mulțimi mari de oameni, unde eventualele incidente ar fi putut scăpa rapid de sub control.
Cazul readuce în discuție și disputele politice născute în jurul acestui dosar. Prima confruntare directă dintre cei doi inculpați în fața magistraților, Horațiu Potra a fost pus față în față cu Călin Georgescu chiar la Curtea de Apel, într-un moment cu puternic impact mediatic. De atunci, dosarul a parcurs mai multe etape procedurale, iar Horațiu Potra a încercat în repetate rânduri să obțină înlocuirea măsurii preventive, fără succes deocamdată.
Un dosar cu 22 de inculpați
Alături de Georgescu și Potra, alte 20 de persoane, majoritatea membri ai grupului de mercenari opriți în trafic în decembrie 2024, sunt trimise în judecată în același dosar. Ancheta a pornit chiar din momentul controlului rutier care a dus la reținerea grupului, context care a alimentat luni de-a rândul dezbaterea publică despre gravitatea faptelor și despre motivația reală a deplasării mercenarilor spre Capitală.
Dosarul se derulează în paralel cu alte proceduri judiciare care îl vizează pe Călin Georgescu, inclusiv cel privind acuzațiile de propagandă legionară și un dosar distinct, instrumentat de DIICOT, legat de o presupusă înșelăciune de un milion de euro reclamată de un om de afaceri. Fostul candidat la prezidențiale a fost, de altfel, reținut de DIICOT la mijlocul lunii septembrie, înainte de a fi eliberat sub control judiciar.
Termenul de luni marchează, potrivit precizărilor din dosar, trecerea de la etapa procedurală la judecarea propriu-zisă a faptelor, într-un proces care va continua să fie urmărit atent, atât pentru miza sa juridică, cât și pentru implicațiile politice ale unui caz legat direct de anularea alegerilor prezidențiale din România.
