Guvernul a adoptat, joi, hotărârea privind eliberarea din funcție a lui Adrian-Teodor Picoiu, prefectul județului Constanța. Decizia vine după ce acesta nu a făcut dovada absolvirii, în termenul legal de doi ani de la numire, a programului de formare specializată necesar pentru ocuparea funcției de prefect, relatează Digi24.
Ce prevede legea pentru funcția de prefect
Adrian-Teodor Picoiu fusese numit în funcția de prefect al județului Constanța la 2 octombrie 2024, printr-o hotărâre de guvern publicată în Monitorul Oficial. Potrivit prevederilor legale în vigoare, orice persoană numită prefect sau subprefect are obligația ca, în cel mult doi ani de la data numirii, să absolve programul de formare specializată organizat de Institutul Național de Administrație (INA).
Guvernul precizează, în comunicatul de presă citat de Digi24, că Picoiu nu a făcut dovada absolvirii acestui program până la împlinirea termenului legal, motiv pentru care Executivul a decis eliberarea sa din funcție.
Reacția lui Picoiu
Chiar Adrian-Teodor Picoiu anunțase, anterior ședinței de guvern, că încetarea mandatului are legătură cu împlinirea celor doi ani de la numire și cu faptul că nu a urmat cursul organizat de INA. Fostul prefect a confirmat public, printr-un mesaj, că pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se afla revocarea sa din funcție, pentru motive pe care le-a descris drept „legislative”.
Picoiu a ocupat funcția de prefect al Constanței timp de doi ani, de la numirea sa din octombrie 2024 și până la decizia Guvernului de joi.
Cine preia atribuțiile
După încheierea mandatului lui Adrian-Teodor Picoiu, atribuțiile de prefect al județului Constanța urmează să fie preluate de subprefectul Ali Șenol, potrivit informațiilor făcute publice joi. Instituția Prefectului rămâne astfel funcțională, până la o eventuală numire a unui nou prefect, printr-o decizie ulterioară a Guvernului.
O regulă care vizează toți prefecții
Obligația absolvirii programului de formare specializată al INA, în termen de doi ani de la numire, se aplică tuturor prefecților și subprefecților din România, indiferent de județ sau de afilierea politică a celui numit în funcție. Regula a fost introdusă pentru a se asigura că persoanele care conduc instituțiile prefectului dispun de pregătirea administrativă considerată necesară pentru coordonarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor la nivel județean.
Acest tip de eliberare din funcție, determinată de neîndeplinirea unei cerințe legale și nu de o decizie politică directă, nu este un caz singular în administrația românească: programele de formare ale INA se pot suprapune, în practică, cu alte priorități ale celor numiți în funcție, iar nerespectarea termenului legal de doi ani duce automat la încetarea mandatului, indiferent de partidul care a propus numirea.
Schimbări similare la conducerea instituțiilor prefecturale au avut loc și în alte județe din țară în ultimele luni: Paul Finta a fost numit, în această vară, noul prefect al județului Timiș, în urma unei decizii similare de guvern. Astfel de numiri și eliberări din funcție, chiar dacă survin din motive administrative, afectează direct continuitatea proiectelor coordonate la nivel județean, de la implementarea fondurilor europene până la gestionarea situațiilor de urgență.
Instituția prefectului este responsabilă, la nivelul fiecărui județ, de coordonarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, precum și de verificarea legalității actelor administrative emise de autoritățile publice locale. Funcția de prefect este una de demnitate publică, numirea și eliberarea din funcție realizându-se prin hotărâre de guvern - la fel cum s-a întâmplat, în trecut, și la investirea în funcție a unui prefect și a unui subprefect în județul Olt.
Guvernul nu a precizat joi un termen pentru numirea unui nou prefect al județului Constanța, subprefectul Ali Șenol urmând să asigure, până atunci, exercitarea atribuțiilor funcției.
