Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a declarat luni că partidul ia în calcul să sesizeze Curtea Constituțională pentru un conflict de natură constituțională, în cazul în care Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan este respins de Parlament, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate.
„Au fost îndeplinite cele două condiții esențiale”
Muraru a explicat că, în interpretarea constituționaliștilor PNL, au fost deja îndeplinite cele două condiții necesare pentru declanșarea alegerilor anticipate: au trecut 60 de zile de la prima nominalizare de premier, iar dacă Guvernul Mureșan nu este învestit, președintele nu ar mai avea, potrivit acestei interpretări, opțiunea de a amâna convocarea alegerilor anticipate.
„Această formulă din Constituție devine imperativă, din moment ce condițiile au fost îndeplinite de jure și de facto”, a explicat vicepreședintele PNL. El a adăugat că, în condițiile actuale, este evident faptul că nu se poate instala un guvern, dar a subliniat că partidul nu susține suspendarea președintelui, indiferent cine ar ocupa această funcție.
Ce prevede Constituția pentru declanșarea alegerilor anticipate
Potrivit articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat în ședință comună a celor două Camere, iar încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv 233 de voturi.
Articolul 89 din Constituție prevede că, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Odată cu dizolvarea Parlamentului, începe procedura organizării alegerilor parlamentare anticipate, un traseu ale cărui detalii tehnice au fost explicate recent chiar de șeful Autorității Electorale Permanente, care a prezentat legile aplicabile pentru un astfel de scrutin.
Un singur precedent de guvern respins
Până în prezent, Parlamentul a respins un singur cabinet propus în acest ciclu de negocieri politice, cel condus de Adrian Veștea, respins la 22 iunie. Un alt candidat propus de președinte pentru funcția de premier, Eugen Tomac, nu a mai ajuns la votul din Parlament.
Contextul politic actual rămâne extrem de tensionat, iar Alexandru Muraru a mai avertizat, într-o declarație anterioară, că PSD riscă o înjumătățire a scorului electoral în cazul unor alegeri anticipate, poziție care arată miza ridicată pe care partidele o atribuie unui eventual scrutin parlamentar organizat înainte de termen.
Audierile miniștrilor, în plină desfășurare
Declarațiile lui Muraru vin în plină desfășurare a audierilor celor 16 miniștri propuși de Mureșan în comisiile parlamentare de specialitate, programate pe două zile, luni și marți, avizul acestor comisii fiind unul consultativ. Votul de învestitură în plenul reunit al celor două Camere rămâne programat pentru miercuri, la ora 13.00.
Cele trei partide care formează coaliția din spatele Guvernului Mureșan - PNL, USR și UDMR - strâng împreună doar în jur de 170 de voturi, insuficiente pentru a asigura singure majoritatea necesară de 233 de voturi. PSD și AUR au anunțat deja că nu vor vota în favoarea Guvernului Mureșan, ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca scenariul unei respingeri, urmat de o eventuală sesizare a CCR, să devină realitate chiar în această săptămână.
Interpretarea juridică invocată de PNL nu este, deocamdată, unanim acceptată în spațiul public. Constituționaliști și analiști politici au subliniat, în trecut, că formularea articolului 89 lasă președintelui o marjă de apreciere asupra momentului exact al dizolvării Parlamentului, chiar și după îndeplinirea formală a celor două condiții, ceea ce ar putea alimenta un conflict de interpretare exact de tipul celui pe care PNL ia acum în calcul să îl aducă în fața Curții Constituționale.
Un eventual conflict juridic de această natură ar prelungi, cel mai probabil, perioada de incertitudine politică din România, într-un moment în care țara se confruntă deja cu un guvern interimar și cu presiuni economice tot mai vizibile, potrivit avertismentelor transmise recent de mai mulți oficiali privind impactul instabilității politice asupra evaluărilor financiare internaționale ale țării.
