Plenul Senatului a admis, miercuri, 2 septembrie, cererea de reexaminare a președintelui Nicușor Dan și a eliminat prevederea care le permitea românilor să producă acasă, pentru consum propriu și pentru musafiri, până la 200 de litri de băuturi alcoolice tradiționale pe an, fără să plătească acciză. Proiectul de lege merge acum la Camera Deputaților, care are ultimul cuvânt.
Votul a fost unul larg: 94 de senatori au fost pentru admiterea cererii de reexaminare, unul a votat contra, iar opt s-au abținut. Practic, senatorii au revenit la forma inițială a legii, fără majorarea plafonului de scutire.
Ce se schimbă pentru gospodari
Românii care produc acasă țuică, pălincă, horincă, rachiu sau lichioruri de fructe precum vișinata, afinata ori cireșata rămân sub regulile actuale ale Codului Fiscal. Acesta scutește de acciză alcoolul obținut din fructe cultivate în propria gospodărie, consumat de o persoană fizică, de familia acesteia sau de musafiri, în limita a 50 de litri pe an, cu condiția ca băutura să nu fie vândută.
Prevederea eliminată miercuri ar fi ridicat acest plafon la 200 de litri anual pe gospodărie, pentru băuturile alcoolice tradiționale înregistrate în Registrul agricol, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 28/2008. Deputații susțineau că măsura ar fi ajutat la promovarea produselor tradiționale românești în punctele gastronomice locale, fără ca acestea să fie comercializate. Producția casnică de țuică și rachiu este o practică veche în satele și gospodăriile din toată țara, mai ales toamna, în perioada culesului de fructe.
De ce s-a opus Nicușor Dan
Legea ajunsese la finalul lunii mai pe masa președintelui, care a decis să nu o promulge și a retrimis-o Parlamentului. Argumentul principal a fost de natură procedurală: șeful statului a susținut că a fost încălcat principiul bicameralismului, întrucât scutirea de 200 de litri a fost introdusă direct în Camera Deputaților, fără să fi fost dezbătută anterior și în Senat.
Complicația vine și din felul în care a apărut amendamentul. Textul inițial pe care Senatul, primă cameră sesizată, îl adoptase viza modificări la o ordonanță de urgență privind taxa pe valoarea adăugată, emisă în contextul unor proceduri de infringement deschise împotriva României pentru netranspunerea la termen a unor directive europene. Scutirea de acciză pentru țuică nu avea legătură cu acest obiect de reglementare și a fost adăugată abia la Camera Deputaților, ceea ce a alimentat obiecția de neconstituționalitate procedurală invocată de președinte.
Argumentele Gabrielei Horga
Președinta comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, Gabriela Horga, a explicat, contactată de Știripesurse.ro, că admiterea cererii de reexaminare s-a bazat și pe alte motive decât cele procedurale.
Potrivit acesteia, pălinca are deja un prag accizabil distinct în Codul Fiscal, nereglementat de legea adoptată de Parlament, ceea ce ar fi generat dificultăți în aplicarea practică a accizei. Horga a mai spus că plafonul de 200 de litri depășea nivelul prevăzut de Directiva europeană 92/83/CEE privind producția de băuturi alcoolice, ceea ce ar fi expus România unui posibil conflict cu legislația Uniunii Europene.
Ce urmează
Legea revine acum la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz și va da votul final. Deputații pot menține forma actuală, votată miercuri de Senat, sau pot încerca din nou o modificare a plafonului de scutire — variantă care ar readuce însă în discuție aceleași obiecții constituționale invocate deja de președinte.
Până la clarificarea acestui parcurs legislativ, gospodarii care produc alcool din fructe proprii rămân sub incidența plafonului de 50 de litri anual, valabil neschimbat de la introducerea lui în Codul Fiscal. Legea nu a intrat niciodată efectiv în vigoare cu pragul majorat, astfel că, în practică, regulile pentru gospodari nu s-au modificat pe parcursul acestui proces de reexaminare.
