Ciucu critica lipsa sprijinului pentru curățarea cladirilor istorice

Ciucu spune că așteptarea pentru sprijinul Ministerului Culturii a fost inutilă

Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, a criticat Ministerul Culturii pentru că nu a sprijinit, în termenul anunțat, demersurile necesare pentru curățarea fațadelor clădirilor istorice acoperite de graffiti. Edilul a spus miercuri, pe Facebook, că a „așteptat în zadar”, după ce instituția promisese sprijin pentru promovarea legislației necesare.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Municipiului București, problema nu ține doar de voința administrativă, ci și de procedurile complicate din zonele protejate. Pentru intervenții simple de curățare sunt necesare mai multe avize și documentații, ceea ce îngreunează reacția rapidă a autorităților locale.

Dezbatere publică și promisiuni fără rezultat

Ciucu a organizat, în urmă cu două luni, o dezbatere publică la care au participat primarii de sector și reprezentanți ai Ministerului Culturii. Potrivit primarului, instituția a promis sprijin, însă acest lucru nu s-a concretizat. În acest context, edilul a transmis că programul de curățare va continua, chiar dacă aplicarea lui rămâne dificilă.

Primarul general a afirmat că municipalitatea nu mai poate aștepta o soluție de la minister și că va merge mai departe cu inițiativa, inclusiv prin discutarea regulamentului în următoarea ședință a Consiliului General. Totuși, chiar și în această variantă, intervențiile nu vor putea fi făcute rapid, deoarece avizele de la Cultură rămân obligatorii.

Zone protejate și reguli stricte pentru intervenții

Potrivit Poliției Locale București, în Capitală există 98 de zone protejate în care se află clădiri afectate de graffiti. Direcția de Urbanism urmează să stabilească perimetrul de intervenție, etapizat, iar Poliția Locală va identifica imobilele afectate, va întocmi note de constatare și va transmite notificări proprietarilor.

Proprietarii au două opțiuni: fie îndepărtează graffiti-ul sau afișajul pe cheltuiala proprie, în termen de 90 de zile, fie se înscriu în programul autorității publice. În cazul în care nu intervin în termenele stabilite, riscă sancțiuni contravenționale.

Cum ar urma să fie împărțite costurile

Dacă proprietarii aleg varianta intervenției prin programul public, Primăria Municipiului București ar urma să suporte 80% din costuri, iar proprietarii 20%, în tranșe. Sursele citate de primărie susțin că suma nu va fi una mare, însă procedura rămâne una birocratică și dependentă de avizele din zona patrimoniului.

Edilul a atras atenția că nici în scenariul optimist intervenția nu poate fi făcută „în 24 de ore”, tocmai din cauza obligației de a obține aprobări de la Cultură. În lipsa unor schimbări legislative, curățarea fațadelor istorice rămâne un proces lent, cu pași administrativi succesivi și cu responsabilități împărțite între autorități și proprietari.

Disputa dintre Primăria Capitalei și Ministerul Culturii readuce în atenție dificultatea de a interveni asupra clădirilor din zonele protejate, unde protejarea patrimoniului și nevoia de întreținere rapidă ajung adesea în conflict cu procedurile administrative.