Raportul Guvernului arată diferențe mari între localități
Un raport publicat de Guvern arată că multe primării din comune și orașe mici au dificultăți nu doar în a-și acoperi cheltuielile curente, ci și în a recupera taxele și impozitele datorate. În numeroase cazuri, gradul de colectarea taxelor este foarte redus, iar unele administrații locale adună sub 20% din impozitul pe proprietate care ar trebui încasat.
Analiza guvernamentală, publicată vineri, urmărește eficiența administrației publice și include date despre colectarea taxelor locale, dar și despre dependența bugetelor locale de sumele primite de la bugetul de stat. Concluzia principală este că lipsa banilor din buget nu merge întotdeauna în paralel cu o capacitate bună de încasare.
Moldova, Dobrogea și sudul țării, în zona de jos
Potrivit raportului, regiunile Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Olteniei se află printre cele mai slabe zone la încasarea impozitelor pe proprietate, adică a taxelor pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport. În aceste regiuni, gradul de colectare este sub 40%.
Există însă și exemple mai îngrijorătoare. Raportul menționează localități unde nivelul de încasare este mult sub media națională: Turnu Măgurele - 17%, Pardina - 10%, Homocea - 10%, Poșta Câlnău - 8%, Slobozia Bradului - 4% și Grajduri - 2%.
De ce rămân multe primării cu încasări mici?
Executivul pune această situație pe seama mai multor factori, printre care lipsa personalului calificat și bazele de date incomplete. Raportul mai arată că nivelul redus al încasărilor este corelat cu lipsa zonelor urbane funcționale, cu sărăcia și cu veniturile mici ale populației.
Cu alte cuvinte, acolo unde baza economică este slabă, administrațiile locale au mai puține resurse și pentru a urmări datoriile contribuabililor. În unele cazuri, problema nu ține doar de capacitatea administrativă, ci și de modul în care este folosită baza de impozitare locală.
Dependenta de bugetul de stat rămâne ridicată
Raportul subliniază că, în numeroase comune și orașe mici din afara arcului carpatic - mai ales în Moldova, Oltenia și Muntenia - sub 20% din bugetul de funcționare este generat local. Restul este acoperit prin sume defalcate din TVA și prin subvenții de la bugetul de stat.
Documentul descrie această situație drept o dependență structurală a multor UAT-uri mici de finanțarea centrală. În lipsa veniturilor proprii, spațiul de decizie al primăriilor rămâne limitat, iar flexibilitatea bugetară este redusă.
Zonele cu rezultate mai bune
În contrast, primăriile din Transilvania, Banat, zona metropolitană București-Ilfov, dar și din județele Constanța și Brăila depășesc rate de colectare de peste 65%. Diferențele arată că nivelul de dezvoltare economică și capacitatea administrativă influențează direct veniturile locale.
Raportul Guvernului indică astfel o problemă dublă: pe de o parte, multe administrații locale au venituri proprii reduse, iar pe de altă parte nu reușesc să recupereze eficient nici sumele care le sunt deja datorate. În acest context, discuția despre reforma administrației locale rămâne legată și de modul în care sunt colectate taxele la nivel local.
