Un proiect controversat depus la Senat
Un grup de 42 de parlamentari din AUR, SOS, POT, grupul PACE - Întâi România și din rândul neafiliaților a depus la Senat un proiect de lege care propune abrogarea mai multor acte normative ce interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, genocid sau crime împotriva umanității.
Inițiativa, depusă pe 23 martie, este prezentată de semnatari drept un demers pentru „legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”. Printre cei care au semnat proiectul se află și președinta POT, Anamaria Gavrilă.
Ce legi vor să fie abrogate?
Proiectul vizează mai multe reglementări aflate în vigoare, considerate de inițiatori drept restrictive și neconstituționale. Este vorba despre Legea nr. 107/2006, O.U.G. nr. 31/2002, Legea nr. 217/2015, Legea nr. 157/2018 și Legea nr. 241/2025.
Aceste acte normative au un obiect comun: interzicerea și sancționarea organizațiilor, simbolurilor și propagandei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, dar și a oricărei forme de promovare a persoanelor vinovate de genocid, crime de război ori crime împotriva umanității.
În forma actuală, legislația românească urmărește să limiteze manifestările extremiste și să prevină reabilitarea publică a unor figuri istorice asociate cu violența politică și crimele regimurilor totalitare. Tocmai de aceea, propunerea depusă de parlamentarii Opoziției a stârnit atenție și controverse încă de la apariție.
Argumentul invocat: libertatea de exprimare
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că România se află „într-un moment istoric” în care apărarea intereselor naționale nu ar mai trebui tratată ca un subiect secundar în raport cu „tendințele birocratice, ideologice sau administrative” care ar limita exprimarea liberă a cetățenilor.
Parlamentarii afirmă că, în ultimele decenii, spațiul libertății de exprimare, al conștiinței și al asocierii ar fi fost afectat de interpretări excesiv de restrictive, care ar fi generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică.
„Într-un stat democratic matur, cetățeanul nu trebuie să fie pus în situația de a se teme că exprimarea atașamentului față de valorile, istoria, cultura și interesele naționale poate deveni obiectul unor interpretări arbitrare”, se arată în documentul depus la Senat.
O dezbatere cu miză politică și juridică
Demersul deschide o dezbatere sensibilă despre limitele libertății de exprimare și despre felul în care statul trebuie să se raporteze la discursul extremist. În România, legile vizate de proiect au fost adoptate tocmai pentru a preveni glorificarea unor ideologii și personaje asociate cu violența politică și cu regimurile totalitare.
Criticii unei astfel de inițiative ar putea susține că abrogarea acestor prevederi ar slăbi protecția juridică împotriva propagandei fasciste și a discursului de ură. De cealaltă parte, semnatarii proiectului încearcă să mute discuția în zona libertăților civile și a dreptului la exprimare, invocând o presupusă supralicitare a restricțiilor legislative.
În acest moment, proiectul urmează procedura parlamentară, iar dezbaterea din comisiile de specialitate și din plen va arăta dacă inițiativa are sau nu susținere suficientă pentru a merge mai departe.
Notă: Textul proiectului și argumentele invocate de semnatari vor fi analizate în continuare în Parlament, într-un context politic deja marcat de tensiuni pe tema extremismului și a libertăților publice.
