Acum mai bine de un an, în analiza „Asistăm la ultimele zvârcoliri ale Rusiei?”, ne întrebam nu dacă Moscova va pierde teren, ci cât de repede și cât de dureros. În noiembrie 2026, întrebarea s-a mutat de pe hărțile de influență externă în bugetul statului rus și în regiunile sale. O voce cunoscută a dus raționamentul până la capăt: fostul ofițer de informații sovietic Viktor Suvorov susține că războiul din Ucraina este ultimul război pe care Rusia îl va porni.
Cine este Viktor Suvorov
Viktor Suvorov este pseudonimul lui Vladimir Rezun, născut în 1947, fost ofițer al serviciului sovietic de informații militare (GRU). A lucrat la rezidența de la Geneva, iar în 1978 a dezertat, împreună cu familia, în Regatul Unit. În URSS a fost condamnat la moarte în contumacie, iar în Occident a devenit autor de cărți despre armata și serviciile sovietice. Suvorov declară că el, soția și copiii săi se consideră ucraineni.
Tezele sale istorice au fost mereu disputate de istorici. Asta nu le scade valoarea ca semnal: Suvorov cunoaște mecanismul din interior și citește Rusia ca pe un sistem care se repetă.
„Procesul de fragmentare a început deja”
În declarațiile atribuite lui Suvorov, care circulă pe rețelele sociale de mai bine de doi ani și au fost redistribuite recent, diagnosticul este fără echivoc. „Pentru Rusia, acesta este ultimul război. Este un sfârșit”, spune fostul ofițer. El vede conflictul ca pe o continuare a aceluiași proces istoric „care a îngropat Pactul de la Varșovia și Uniunea Sovietică”.
Argumentul central este economic și geografic. Suvorov consideră că Rusia, trăind din petrol, gaze, diamante și aur, și-ar fi putut prelungi „existența stagnantă” încă un secol. În schimb, a ales să deschidă un război în Ucraina, deși nu își poate asigura pe deplin controlul nici asupra Siberiei și a Extremului Orient. Iar fără Siberia, spune el, „Rusia nu poate produce nimic”.
Scenariul pe care îl schițează este cel al anilor 1917-1919: conflictele se mută pe teritoriul rusesc, iar structurile regionale de tip feudal ajung să se lupte între ele pentru resurse. Suvorov îl dă ca exemplu pe amiralul Aleksandr Kolceak, unul dintre liderii albi din Siberia în timpul războiului civil.
Ce arată cifrele de la Moscova
Datele oficiale nu descriu un colaps, dar confirmă o presiune care crește. Ministerul de Finanțe al Rusiei a ridicat în septembrie estimarea deficitului federal pentru 2026 la 7,345 trilioane de ruble, adică 3,2% din PIB, potrivit Interfax. Legea bugetului prevedea 3,786 trilioane de ruble. Deficitul aproape s-a dublat față de plan și este cel mai mare de la începutul invaziei la scară largă, notează The Moscow Times.
Pentru primele zece luni ale anului, ministerul a raportat un deficit de 5,234 trilioane de ruble. Cheltuielile au crescut cu 13,4%, peste ritmul veniturilor, de 11%. Toate acestea vin după ce, de la 1 ianuarie 2026, TVA a urcat de la 20% la 22%, prima majorare importantă a acestei taxe în ultimele două decenii. Pentru perioada 2027-2029, guvernul planifică noi deficite și noi creșteri de taxe, după cum am arătat și în analiza despre bugetul de război al Rusiei și regulile rescrise.
Presiunea se vede și sub nivelul federal. Bașkortostanul și-a construit bugetul pe 2026 cu tăieri de 10,5% la educație și de 15,9% la sănătate, potrivit publicației The Insider. Este tipul de semnal care dă greutate ideii lui Suvorov: când centrul are nevoie de bani pentru front, regiunile plătesc nota.
Contraargumentele Kremlinului
Moscova citește altfel aceleași cifre. Vladimir Putin a afirmat că dimensiunea deficitului nu reprezintă un risc „critic” pentru economie și că acesta poate fi gestionat. Analiștii citați de The Moscow Times consideră suportabil un deficit de până la 4-5% din PIB, iar Rusia este încă sub acest prag. Guvernul a anunțat că nu va mai folosi Fondul Național de Avuție pentru acoperirea deficitului în următorii trei ani, bazându-se pe împrumuturi interne.
Problema este costul acestei soluții. Statul se împrumută la dobânzi de 14-15%, iar o licitație de obligațiuni a eșuat la sfârșitul lui septembrie, pe fondul ofertei prea mari de titluri. Economia rusă a intrat deja într-o perioadă de încetinire, după trei ani de creștere alimentată de război. Banii există încă. Ce se subțiază este marja de manevră.
De la zvârcoliri la fragmentare
Acum un an, declinul Rusiei se vedea mai ales în afara granițelor: Siria, Caucazul de Sud, Asia Centrală, Africa. Astăzi el se vede în interior, în buget, în taxe și în regiuni. Strategia Ucrainei de a lovi infrastructura energetică mută și ea războiul tot mai adânc pe teritoriul rus.
Prognoza lui Suvorov despre o Rusie a „conducătorilor de război” rămâne, deocamdată, o ipoteză. Statul rus plătește încă salariile și pensiile, iar aparatul de securitate este intact. Dar direcția descrisă de fostul ofițer GRU se potrivește cu tendința datelor: un centru care cheltuiește tot mai mult pe front și o periferie care primește tot mai puțin.
Concluzia lui Suvorov este una morală, nu contabilă: Rusia „a pierdut deja”, iar Ucraina „a câștigat deja”. „Plănuiau să o cucerească în trei zile”, spune el despre Ucraina, pe care o numește patria sa. Invazia la scară largă a început în februarie 2022, iar Kievul rezistă de aproape cinci ani. Dacă istoria se repetă în felul în care o citește Suvorov, următorul capitol nu se va scrie pe frontul din Donbas, ci în Siberia.
