Statele Unite i-ar fi propus Iranului ridicarea parțială a blocadei navale în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz, potrivit unor surse diplomatice citate luni, 9 noiembrie, de publicația emiratiană Erem News și de cotidianul palestinian Al-Quds. Oferta ar fi o anexă la planul de mediere al Qatarului, iar până acum nici Washingtonul, nici Teheranul nu au confirmat-o oficial.
Informația apare cu câteva ore înainte ca Donald Trump să-l primească la Casa Albă pe premierul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, principalul mediator dintre cele două capitale. Întâlnirea este programată la ora 19:00, ora României.
Întâi strâmtoarea, apoi dosarul nuclear
Potrivit surselor citate, planul american are două trepte. Prima ar detensiona situația pe mare, prin slăbirea blocadei și reluarea traficului comercial prin Ormuz. A doua ar deschide negocierile despre programul nuclear iranian, cu ridicarea treptată a sancțiunilor și deblocarea fondurilor înghețate, pe măsură ce discuțiile avansează.
Al-Quds scrie că Washingtonul ar fi dispus să elibereze imediat până la 30% din activele iraniene blocate. Momeala are însă un cârlig, pentru că banii ar veni abia după semnarea unui acord nuclear cuprinzător.
Teheranul vrea totul pe hârtie
Iranul nu a transmis încă un răspuns final mediatorilor. Teheranul cere angajamente scrise și pași concreți privind blocada și fondurile, nu doar promisiuni. Ali Bagheri Kani, secretar adjunct al Consiliului Suprem de Securitate Națională, a spus că țara sa nu acceptă „angajamente teoretice”, relatează Al-Quds. Luni, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, a repetat că Ormuzul se va redeschide doar dacă Washingtonul acceptă cererile Teheranului.
Revendicările iraniene ar fi grupate pe trei paliere. Primul este economic și privește sancțiunile și activele blocate. Al doilea este militar și include încetarea amenințărilor, ridicarea blocadei și garanții de securitate consemnate în scris. Al treilea cere un calendar precis și mecanisme prin care respectarea angajamentelor să poată fi verificată. Teheranul mai solicită retragerea forțelor americane concentrate în Marea Arabiei și în Golful Oman.
Cine face primul pas
Negocierea s-a blocat la o întrebare simplă, iar niciuna dintre părți nu vrea să răspundă prima. Washingtonul refuză să promită explicit ridicarea blocadei într-un acord care ar privi doar Ormuzul. Potrivit unei surse diplomatice citate de Erem News, administrația Trump consideră că Iranul a încălcat memorandumul de înțelegere din iunie, așa că angajamentele trebuie să vină mai întâi de la Teheran.
Iranienii au propria lor memorie. Analiștii citați de Al-Quds amintesc că Teheranul vrea să testeze dacă Washingtonul își poate ține promisiunile, după ce SUA s-au retras în 2018 din acordul nuclear. La începutul lunii, ministrul de externe Abbas Araghchi spunea că rezultatul discuțiilor de la Doha depinde de Washington, iar duminică a declarat că Iranul încă așteaptă răspunsul american la ultima propunere.
Planul Qatarului și sumele care nu se potrivesc
Propunerea Qatarului prevede o succesiune de pași întinsă pe două zile, potrivit Axios. În prima zi, SUA ar ridica blocada și ar elibera o parte din fondurile iraniene înghețate, iar Iranul ar invita oficial inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la siturile nucleare bombardate. În a doua zi s-ar redeschide Ormuzul, iar negocierile nucleare ar fi reluate, cu accent pe stocul iranian de uraniu înalt îmbogățit.
Diferența față de oferta atribuită Washingtonului nu e mică. Planul Qatarului vorbește despre ridicarea blocadei, în vreme ce varianta americană ar presupune doar o relaxare parțială a ei.
Nici cifrele nu coincid. Mai multe publicații au relatat că Iranul are în străinătate active înghețate de aproximativ 8 miliarde de dolari, din care doar o parte ar urma să fie deblocată. Jurnalistul iranian Ali Gholhaki, considerat apropiat de serviciile de securitate ale regimului, vorbește chiar de 10 miliarde de dolari, potrivit The Times of Israel. În versiunea lui, planul Qatarului ar permite Iranului să îmbogățească uraniu până la 3,67%, iar stocul de uraniu înalt îmbogățit ar fi diluat pe teritoriul iranian.
Semnale amestecate de la Washington
Într-un interviu difuzat duminică de CBS, Trump a spus că nu vede „niciun motiv” pentru escaladarea războiului. Tot duminică, președintele american a declarat că noi lovituri ar fi foarte puțin probabile dacă negocierile avansează și duc la un acord solid. Secretarul de stat Marco Rubio a descris însă unele cereri iraniene drept „scandaloase și ridicole” și a spus că părțile nu se află în pragul unei înțelegeri.
Vicepreședintele JD Vance, implicat în ultimele două săptămâni în discuțiile indirecte cu Iranul, urmează să discute separat cu premierul qatarez înaintea întâlnirii cu Trump, potrivit Axios. Publicația scrie că Al Thani vorbește cu Vance aproape zilnic și că, potrivit unor surse, speră să obțină de la președintele american mai mult timp pentru diplomație.
Războiul, declanșat la 28 februarie de ofensiva americano-israeliană, a intrat în a noua lună. Blocada asupra porturilor iraniene a fost impusă în aprilie, suspendată după memorandumul din iunie și reinstaurată la 14 iulie, după prăbușirea armistițiului. Iranul a răspuns restricționând sever traficul prin strâmtoare. Înainte de conflict, pe aici trecea aproximativ o cincime din petrolul lumii.
Până la o confirmare oficială, oferta americană rămâne o informație din surse diplomatice. Întâlnirea de luni seară de la Casa Albă ar putea arăta dacă ea există și cât de departe este dispus Washingtonul să meargă.
