Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat duminică, 1 noiembrie, că discuțiile purtate la Doha prin mediatorii qatarezi pot avea un rezultat pozitiv doar dacă Statele Unite dau un răspuns satisfăcător. Planul prin care Iranul ar redeschide Strâmtoarea Ormuz în două zile nu a produs încă un acord, iar o întâlnire cu o delegație americană nu este luată în calcul, potrivit agenției de stat IRNA, citată de ANI.
Araghchi a vorbit la marginea unei ședințe a Comisiei pentru securitate națională și politică externă din parlamentul iranian. Declarațiile au venit în a treia zi consecutivă de consultări la Doha, cu două zile înainte de alegerile americane de la jumătatea mandatului și pe fondul temerilor că războiul s-ar putea reaprinde după vot.
Un plan comprimat de la șapte zile la două
Ideea nu e nouă. În septembrie, aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU, Araghchi anunțase un plan în șapte zile pentru redeschiderea strâmtorii, respins public atunci de președintele Donald Trump. Varianta discutată acum la Doha este mult mai scurtă. Potrivit ministrului, citat de Al Jazeera, Qatarul a propus mai întâi ca implementarea să dureze cinci zile, iar ulterior părțile au ajuns la două.
„Consultările cu mediatorii privind planul de două zile continuă și se îndreaptă spre implementare, dar nu am ajuns încă la o concluzie definitivă”, a spus Araghchi, potrivit publicației The Washington Times.
Delegația iraniană din Qatar este condusă de un adjunct al ministrului de externe, a precizat el pentru ICANA, agenția de presă a parlamentului de la Teheran, citată de Tehran Times. Araghchi a insistat că vizita nu presupune negocieri directe cu americanii, ci continuarea dialogului cu mediatorii qatarezi, care au fost și ei la Teheran în ultimele săptămâni. „Ce vor alege americanii, diplomația sau o altă cale, depinde de propria lor raționalitate”, a adăugat ministrul.
Ce cere Teheranul în schimbul strâmtorii
Redeschiderea vine cu o listă de condiții. Araghchi a enumerat ridicarea sancțiunilor impuse după prăbușirea memorandumului de la Islamabad, reducerea forțelor americane din regiune, restabilirea derogărilor pentru exporturile de petrol și deblocarea tuturor fondurilor iraniene înghețate, inclusiv a celor aflate în Qatar. Derogările petroliere fuseseră acordate în iunie, odată cu memorandumul semnat în Pakistan, care s-a destrămat în iulie.
Iranul cere, în plus, recunoașterea rutelor de navigație prin Ormuz stabilite în discuțiile cu Omanul și închiderea tuturor celorlalte. În viziunea Teheranului, o redeschidere în acești termeni ar pregăti terenul pentru reluarea negocierilor cu Washingtonul pe temele rămase nerezolvate.
Lista se suprapune în mare parte peste cele șapte condiții formulate de Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, care a primit prin intermediari qatarezi o scrisoare din partea vicepreședintelui american JD Vance. Rezaei a avertizat că nu vor exista discuții, iar strâmtoarea va rămâne închisă, până când aceste condiții sunt îndeplinite.
Washingtonul lasă ușa deschisă, cu un avertisment
Replica americană a venit, indirect, din Golf. Vorbind duminică la Dialogul de la Manama, forumul de securitate organizat anual în Bahrain, Donald Blome, secretarul de stat adjunct al SUA pentru Orientul Apropiat, a spus că drumul diplomației rămâne deschis, dar nu la nesfârșit.
„Mâna negocierii a fost întinsă, iar aceste canale au rămas deschise și active. În același timp, am fost pregătiți și să mergem în altă direcție. Pur și simplu nu putem permite Iranului să țină ostatice această regiune și economia globală”, a declarat Blome, citat de Al Jazeera.
Trump a afirmat, la rândul lui, că atacurile americane au paralizat deja programul nuclear iranian și că mai rămân „unul sau două situri”, pe care armata le-ar putea elimina „în zece minute”. Potrivit Fox News, atât el, cât și secretarul de stat Marco Rubio au spus că noi lovituri rămân o opțiune, dar sunt puțin probabile înainte de alegeri. The Wall Street Journal a relatat că Trump a vorbit sâmbătă la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în timp ce Washingtonul analiza posibilitatea unor noi operațiuni militare.
Khamenei cere o listă actualizată de ținte
În paralel cu diplomația, tonul de la Teheran s-a înăsprit. Sâmbătă, liderul suprem Mojtaba Khamenei s-a întâlnit cu comandanții militari de vârf, printre care șeful Statului Major General, Ali Abdollahi, și comandantul Gărzilor Revoluționare, Ahmad Vahidi. Este prima întâlnire de acest fel făcută publică de când a preluat funcția, în martie.
Într-un mesaj publicat pe site-ul său, Khamenei le-a cerut comandanților să actualizeze lista de ținte, astfel încât aceasta să cuprindă toate bunurile, materiale și nemateriale, ale „inamicului americano-sionist”. Orice amenințare trebuie să primească un răspuns „imediat, eficient și fără limite geografice”, iar momentul și condițiile încheierii unui nou conflict le vor decide forțele armate și poporul iranian, potrivit aceluiași mesaj. Araghchi a invocat duminică ordinul liderului suprem, la marginea ședinței comisiei parlamentare.
Khamenei nu a mai apărut în public de când i-a succedat tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în loviturile americano-israeliene care au declanșat războiul la sfârșitul lui februarie. Luptele grele s-au domolit până în aprilie, însă schimburile de lovituri nu au încetat complet, iar traficul prin strâmtoare a rămas puternic perturbat.
O strâmtoare, mai multe capitale
Tensiunea s-a extins duminică și spre Londra. Ministerul iranian de Externe a declarat Royal Navy și Royal Air Force „organizații teroriste”, iar serviciul britanic de informații externe MI6 „grup ostil”, invocând sprijinul logistic și bazele puse la dispoziție de Marea Britanie în timpul conflictului.
Pentru moment, fiecare parte așteaptă primul pas al celeilalte. Teheranul vrea un răspuns de la Washington, Washingtonul cere ca traficul prin Ormuz să revină la normal, iar Qatarul încearcă să apropie cele două poziții înainte de votul american de marți, 3 noiembrie. Mediatorii qatarezi au mai găzduit discuții indirecte între SUA și Iran la Doha în această vară, iar în octombrie Araghchi propusese din nou redeschiderea strâmtorii, fără ca vreuna dintre ele să ducă la o înțelegere durabilă.
