Mohammad el Shami, angajat yemenit al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, a murit în detenția houthiților, după mai bine de doi ani de arest. Moartea a survenit în urmă cu peste o lună, dar familia a fost anunțată abia recent, a transmis sâmbătă înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk.
Türk cere o anchetă urgentă, independentă și temeinică. Secretarul general al ONU, António Guterres, a condamnat la rândul său decesul și a cerut din nou eliberarea imediată și necondiționată a tuturor angajaților ONU aflați încă în închisorile houthite.
O moarte despre care familia a aflat cu o lună întârziere
El Shami fusese reținut pe 6 iunie 2024, în valul de arestări prin care houthiții au ridicat zeci de oameni care lucrau pentru ONU și pentru organizații neguvernamentale. Gruparea i-a acuzat că fac parte dintr-o „rețea de spionaj americano-israeliană”, acuzație respinsă constant de Națiunile Unite.
Potrivit lui Guterres, din ziua arestării autoritățile de facto de la Sanaa nu au oferit nicio informație despre starea lui și nicio dovadă că mai este în viață. Cererile repetate ale ONU au rămas fără răspuns. Nici acum houthiții nu au explicat cum a murit bărbatul.
Familia lui el Shami „merită să afle adevărul”, a spus Türk, care a descris moartea colegului său ca pe o tragedie profund dureroasă. Potrivit agenției Reuters, houthiții nu au reacționat imediat la acuzații.
Ce cer Türk și Guterres
Înaltul comisar le-a cerut houthiților transparență deplină. Concret, gruparea ar trebui să pună la dispoziție toate dosarele medicale și de detenție ale lui el Shami, să păstreze probele și să accepte ca orice cauză oficială a morții să fie verificată independent. Türk a adăugat că cei vinovați de eventuale abuzuri trebuie să răspundă.
Guterres s-a declarat consternat de vestea morții și a cerut o anchetă imediată, imparțială, transparentă și temeinică. ONU „caută urgent răspunsuri” de la houthiți despre împrejurările decesului, se arată în declarația purtătorului său de cuvânt.
Secretarul general a amintit că persoanele private de libertate trebuie tratate omenește și că autoritatea care le ține în custodie răspunde în întregime de siguranța lor, inclusiv de accesul la îngrijire medicală.
