Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Justiție

DIICOT trimite în judecată 88 de persoane pentru șantaj

DIICOT a trimis în judecată 88 de persoane, acuzate de șantaj și violențe printr-un presupus mecanism de „pază internă” în săli de jocuri de noroc.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Senatul a aprobat interzicerea sălilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor. Proiectul merge la — Politică — DIICOT trimite în judecată 88 de persoane pent
Senatul a aprobat interzicerea sălilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor. Proiectul merge la — Politică — DIICOT trimite în judecată 88 de persoane pent

Procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus, prin rechizitorii emise pe 14 și 20 august 2026, trimiterea în judecată a 84 de persoane fizice și patru societăți comerciale, într-un caz care vizează un presupus mecanism de „justiție proprie” care ar fi funcționat ani la rând în săli de jocuri de noroc și agenții de pariuri din România.

Inculpații sunt acuzați, în funcție de situația fiecăruia, de constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, instigare sau complicitate la șantaj, lovire sau alte violențe, lipsire de libertate, tentativă la omor, favorizarea făptuitorului și deținere ilegală de droguri pentru consum propriu.

O structură de forță denumită „pază internă”

Potrivit anchetatorilor, o grupare infracțională ar fi fost constituită încă din 2018, la nivel național, cu scopul de a controla piața sălilor de jocuri de noroc și de a elimina sau intimida concurența. DIICOT susține că gruparea ar fi creat o structură de forță formată din peste 40 de persoane, denumită „pază internă”, ai cărei membri ar fi intervenit în incidentele din sălile de jocuri, inclusiv prin violență, împotriva unor clienți considerați problematici sau a unor persoane asociate unor grupări concurente.

Deși sălile aveau, formal, contracte cu firme specializate de pază, procurorii susțin că agenții de securitate erau chemați, de regulă, doar atunci când membrii „pazei interne” nu puteau interveni suficient de rapid sau când era nevoie de o acoperire legală a incidentelor.

Recompense pentru cei care „executau ordinele”

Anchetatorii afirmă că persoanele implicate în această structură ar fi fost motivate prin bani, premii, excursii și, în unele cazuri, prin posibilitatea de a deschide propriile săli de jocuri de noroc în localitățile controlate de grupare, în schimbul respectării unui regulament impus de lideri. La vârful structurii s-ar fi aflat doi lideri, sprijiniți de persoane de încredere care ar fi coordonat activitatea mai multor societăți și săli de jocuri. Potrivit procurorilor, în Brașov ar fi funcționat un sediu central, cu departamente de monitorizare, juridic și contabilitate.

Șantaje, intimidări și imagini video folosite selectiv

Potrivit rechizitoriului, șantajele ar fi vizat obiective diverse: închiderea unor săli concurente, renunțarea la anumite spații comerciale, schimbarea brandului, plata unor presupuse datorii, renunțarea la câștiguri din pariuri sportive sau interdicția de a mai intra în anumite săli. Procurorii mai susțin că membrii grupării ar fi folosit selectiv imaginile camerelor de supraveghere, prezentând autorităților doar secvențele favorabile, iar atunci când imaginile ar fi putut incrimina structura de forță, ar fi fost invocate defecțiuni tehnice.

În același dosar este cercetată și o femeie, avocată în Baroul Iași, acuzată de procurori că s-ar fi prezentat la sediul unei inspectorate de poliție și, invocând calitatea de apărător, ar fi contribuit la îngreunarea anchetei într-un dosar privind o agresiune.

A doua grupare, activă timp de șase ani

Al doilea dosar vizează o grupare despre care anchetatorii spun că a funcționat din septembrie 2016 până în noiembrie 2022, organizată tot pe trei niveluri – conducere, coordonare și execuție – și axată pe agenții de pariuri sportive. Potrivit DIICOT, membrii ar fi profitat de vulnerabilitatea unor clienți, inclusiv de dependența de jocurile de noroc, iar multe victime ar fi evitat să sesizeze poliția de teamă să nu fie confruntate din nou cu persoane cunoscute pentru comportament violent.

Prin actele de sesizare a instanțelor, procurorii au solicitat obligarea inculpaților la plata a 383.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Primul dosar a fost trimis Curții de Apel București, iar al doilea Tribunalului București. Persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.