Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale, potrivit Digi24. Decizia reiese din motivarea judecătorului care a decis că Pașca și familia sa trebuie cercetați în libertate, opinie contrară celei formulate anterior de un magistrat al Tribunalului București.
Judecătorul: nu există elemente de sclavie sau exploatare
Din motivarea Curții de Apel București reiese că modul în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele lui Pașca nu prezintă, cel puțin la prima vedere, elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee de lipsire de libertate. Judecătorul a mai subliniat că teza exploatării victimelor nu poate fi susținută pe baza probelor administrate în dosar.
Potrivit motivării, pentru a dovedi exploatarea, procurorul ar fi trebuit să demonstreze că, începând din 2020, inculpații și-ar fi însușit o parte din sumele primite din donații sau din contribuțiile sociale ale persoanelor cazate, în loc să le folosească pentru întreținerea acestora.
Asistență medicală de bază, cu deficiențe puse pe seama lipsei de fonduri
Instanța a constatat că persoanele cazate în centrele lui Pașca beneficiau de asistență medicală de bază, de consultații periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, și de activități de igienă și recreative. Judecătorul a menționat totodată anumite deficiențe, precum nivelul educațional redus al personalului care administra medicamentele sau faptul că nu toate persoanele au primit, în toate situațiile, tratamentul corespunzător afecțiunilor lor.
Potrivit rechizitoriului DIICOT, citat în motivare, fiecare persoană cazată beneficia de aproximativ 498 de lei pe lună pentru întreținere, sumă considerată de instanță insuficientă pentru a acoperi hrana, îngrijirea medicală și celelalte necesități curente. Judecătorul a apreciat că deficiențele identificate se explică prin lipsa resurselor financiare, nu prin faptul că inculpații ar fi sustras banii persoanelor cazate.
Controlul conturilor, considerat o consecință a administrării banilor
Curtea de Apel a mai reținut că retragerea de către inculpați a sumelor primite pe card de persoanele internate nu constituie, în sine, o formă de exploatare, în contextul în care sumele respective erau reduse și insuficiente pentru supraviețuirea beneficiarilor. Instanța a considerat normale și demersurile pentru eliberarea actelor de identitate sau pentru stabilirea domiciliului persoanelor vulnerabile la adresele administrate de Pașca.
Judecătorul a conchis că, atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pacienților, nu li se poate reproșa faptul că aveau control asupra conturilor și cardurilor bancare ale persoanelor internate.
Opinii contrare între cele două instanțe
Decizia Curții de Apel București vine în contradicție cu poziția judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, care considerase anterior că există suspiciuni rezonabile privind vinovăția lui Pașca și a familiei sale. Motivarea citată de Digi24 arată că, în opinia Curții de Apel, concluziile Tribunalului nu pot fi împărtășite, având în vedere probele existente la dosar.
Cazul azilelor administrate de Viorel Pașca în Bihor a atras atenția publică după perchezițiile DIICOT din vara acestui an, care au condus la reținerea și, ulterior, la punerea sub control judiciar a mai multor persoane din anturajul acestuia.
