Tribunalul București a acordat în total 3,1 milioane de lei. Sentința nu este definitivă.
Tribunalul București a stabilit daune morale de 3,1 milioane de lei în procesul intentat de Asociația Dăruiește Viață și de cele două cofondatoare ale sale postului România TV și unui grup de patru jurnaliști. Sentința civilă numărul 605, pronunțată pe 30 aprilie 2026 de Secția a V-a Civilă în dosarul 16198/3/2024, nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Realizatorul Victor Ciutacu răspunde, în solidar cu societatea care operează postul, pentru un milion de lei. Motivarea hotărârii a devenit publică abia în iulie și a declanșat o nouă rundă de reacții, jurnalistul anunțând că va contesta soluția.
Cum se împart cele 3,1 milioane de lei
Instanța a împărțit sumele pe fiecare pârât în parte. Victor Ciutacu, în solidar cu SC RTV HD SRL, trebuie să plătească 500.000 de lei Asociației Dăruiește Viață și câte 250.000 de lei fiecăreia dintre cofondatoare, Oana Clara Gheorghiu și Carmen Mihaela Uscatu.
Aceleași sume îi revin realizatorului Janos Korpos, tot în solidar cu televiziunea. Jurnalistul Liviu Alexa, autorul anchetei de la care a pornit dezbaterea din platou, a fost obligat separat la un milion de lei. Iosefina Pascal, invitată în emisiune, are de plătit 50.000 de lei asociației și câte 25.000 de lei celor două fondatoare — în total 100.000 de lei.
Adunate, despăgubirile ajung la 3,1 milioane de lei, echivalentul a peste 600.000 de euro. Este cuantumul exact cerut de reclamante prin cererea de chemare în judecată.
De la ce a pornit procesul
Dosarul vizează emisiuni difuzate de România TV în 2023, în care au fost discutate activitatea Asociației Dăruiește Viață și modul în care au fost cheltuiți banii proveniți din donații și sponsorizări. Organizația este cunoscută pentru că a ridicat, din bani strânși de la privați, un spital nou în București.
În fața instanței, reclamantele au susținut că au fost ținta unei campanii de denigrare premeditate și susținute, prin care s-ar fi urmărit compromiterea activității lor. Ele au arătat că emisiunile au indus publicului ideea unei implicări în activități ilicite și că le-au fost afectate onoarea, demnitatea, reputația și imaginea.
Pentru aceeași campanie, postul fusese deja sancționat de Consiliul Național al Audiovizualului.
Ce reține motivarea
Documentul, întins pe 57 de pagini, a fost publicat de Lumea Justiției în a doua săptămână a lunii iulie. Referitor la rolul lui Victor Ciutacu, judecătoarea Denisa Florina Lazăr a consemnat că acesta „pare că a alimentat, validat și amplificat acuzațiile” formulate în platou de invitați.
La stabilirea prejudiciului, instanța a avut în vedere și depozițiile martorilor audiați, care au descris o stare de anxietate resimțită de reclamante.
Reacția jurnalistului și calea de atac
Victor Ciutacu a comentat public motivarea, într-o postare în care se declară „înmărmurit” și contestă atât concluziile, cât și modul în care i-a fost analizată conduita individuală. El susține că hotărârea nu arată concret ce faptă i se impută și cum s-ar fi produs prejudiciul.
Jurnalistul mai reproșează instanței că le-a tratat pe cele patru persoane chemate în judecată în bloc, deși rolul fiecăreia în emisiune a fost diferit. Alexa a publicat ancheta, el a preluat-o și l-a invitat în direct, Pascal a comentat, iar Korpos a prezentat un material video.
O altă critică vizează probele: în opinia sa, în timpul emisiunii au fost afișate documente financiare ale asociației, auditate de KPMG și disponibile public pe site-ul organizației.
Ciutacu a anunțat că va formula apel, la fel ca postul pentru care lucrează. Până la o hotărâre definitivă, soluția Tribunalului București rămâne cea a primei instanțe.
Un dosar cu miză pentru presă
Cazul a polarizat rapid discuția publică. O parte dintre comentatori vorbesc despre un precedent periculos pentru libertatea de exprimare, invocând cuantumul daunelor și argumentele reținute în motivare. De cealaltă parte, decizia este citită ca o limitare a acuzațiilor grave lansate fără probe la adresa unei organizații care administrează bani din donații.
Miza depășește părțile din dosar: instanța de apel va trebui să stabilească unde se termină dezbaterea legitimă asupra unui ONG finanțat public și unde începe fapta ilicită. Oana Gheorghiu, una dintre cofondatoarele asociației, a ajuns ulterior vicepremier, ceea ce adaugă dosarului o dimensiune politică.
