Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că în cazul azilelor ilegale din Bihor nu poate exista o soluție în afara cadrului legal, după perchezițiile făcute de DIICOT într-un dosar de grup infracțional organizat și trafic de persoane. El a susținut că Viorel Pașca ar fi refuzat încă din 2016 să intre în legalitate, deși autoritățile ar fi încercat să îl sprijine în acest sens.
Declarațiile vin în contextul anchetei care vizează Asociația Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă, unde, potrivit informațiilor prezentate public, ar fi fost găzduite fără autorizație sute de persoane vulnerabile. Ministrul a spus că nu comentează decizia DIICOT, dar a subliniat că nimeni nu poate prelua „pe persoană fizică” îngrijirea unor astfel de cazuri, chiar și atunci când intențiile declarate sunt bune.
Pîslaru a precizat că ancheta DIICOT a fost declanșată în urma unei sesizări făcute de Ministerul Sănătății în 2025, la scurt timp după ce Viorel Pașca ar fi abandonat în fața DGASPC Mehedinți șapte pacienți cu dizabilități intelectuale severe. Potrivit relatării sale, aceștia fuseseră trimiși către el de spitalul din Drobeta Turnu Severin.
În reacția publicată pe Facebook, ministrul a insistat că problema nu este existența unei inițiative private de ajutorare, ci lipsa unui cadru legal clar. În opinia sa, o activitate de acest tip trebuie licențiată, verificată și supusă unor responsabilități asumate, astfel încât persoanele aflate în grijă să beneficieze de protecție reală.
Dragoș Pîslaru a afirmat că știa despre activitatea lui Viorel Pașca încă din 2016, când ocupa funcția de ministru al Muncii în Guvernul Cioloș. Atunci, a spus el, a cerut ca persoana în cauză să fie sprijinită pentru a intra în legalitate, nu sancționată imediat.
Potrivit ministrului, soluția era licențierea activității și funcționarea într-un cadru legal clar, cu standarde și verificări. El a susținut însă că această variantă ar fi fost refuzată, pe motiv că activitatea era desfășurată ca persoană fizică. Din acel moment, a adăugat Pîslaru, situația ar fi rămas „total ambiguă”.
Ministrul interimar al Muncii a transmis că, în lipsa unor instrumente clare, oamenii vulnerabili au continuat să fie găzduiți acolo, iar statul nu a reușit să stabilească o soluție coerentă. El a sugerat că această ambiguitate a permis menținerea unei situații în care beneficiarii erau expuși unor riscuri, iar autoritățile nu aveau pârghii suficiente pentru a interveni eficient.
Cazul readuce în atenție modul în care sunt monitorizate formele de îngrijire pentru vârstnici și persoane cu dizabilități, mai ales atunci când acestea funcționează la limita dintre inițiativă privată și servicii sociale reglementate. În lipsa autorizării, responsabilitatea față de beneficiari devine greu de verificat, iar intervenția instituțiilor se complică.
DIICOT continuă cercetările în dosarul care vizează rețeaua din Bihor, iar datele prezentate până acum indică acuzații grave, de la constituirea unui grup infracțional organizat până la trafic de persoane. În paralel, reacția ministrului Muncii pune accent pe nevoia ca astfel de activități să nu mai funcționeze în afara legii.
În acest moment, cazul rămâne unul cu miză atât penală, cât și administrativă, pentru că ridică întrebări despre controlul statului, despre responsabilitatea instituțiilor și despre protecția celor mai vulnerabili beneficiari ai unor astfel de servicii.
Intră în cont pentru a comenta
Autentifică-teCele mai importante ştiri ale zilei, direct în inbox. Gratuit, fără spam.
