Istorie

Cutremurul din 1940, noaptea în care a căzut blocul Carlton

Pe 10 noiembrie 1940, un cutremur de 7,4 grade a dărâmat blocul Carlton și a distrus Panciul. Bilanțul real, cenzura și lecția pentru construcții.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Ruinele blocului Carlton din București, fotografiate de sus în iarna lui 1941, cu o macara în mijlocul molozului acoperit de zăpadă
Ruinele blocului Carlton din București, fotografiate de sus în iarna lui 1941, cu o macara în mijlocul molozului acoperit de zăpadă

În noaptea de 10 noiembrie 1940, la ora 3.39, un cutremur pornit din zona seismică Vrancea a trezit România din somn. Seismul a avut magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, respectiv 7,7 pe scara magnitudinii-moment, și s-a produs la aproximativ 133 de kilometri adâncime.

Se împlinesc astăzi 86 de ani de la cutremurul din 1940, cel mai puternic din secolul XX în România, ca energie eliberată. A fost noaptea în care s-a prăbușit cea mai înaltă clădire din București și în care orașul Panciu a rămas în mare parte în ruine.

Pământul dăduse semne încă din toamnă

Anul 1940 fusese neobișnuit de agitat în Vrancea. Pe 22 octombrie, un seism cu magnitudinea de 6,5 a crăpat pereți și a spart geamuri în Muntenia și Moldova, fără să facă victime. Pe 8 noiembrie, cu mai puțin de două zile înainte de dezastru, încă o zguduitură s-a simțit și în Capitală.

Cutremurul principal a venit într-o duminică, la o oră la care aproape toată lumea dormea acasă. Unda de șoc a ajuns departe de granițe și s-a simțit la Leningrad, Moscova, Odesa, Istanbul și Atena.

Blocul Carlton, mândria Bucureștiului interbelic

Inaugurat în 1936, blocul Carlton se ridica la intersecția bulevardului Brătianu, azi Nicolae Bălcescu, cu strada Regală. Avea 47 de metri, o structură din beton armat și un turn de colț cu parter și 12 etaje. Era cea mai înaltă clădire din oraș și una dintre cele mai moderne ale vremii, cu magazine și cinematograf la parter.

În cele 96 de apartamente locuiau 226 de oameni. Blocul s-a prăbușit aproape în întregime, iar în subsol a izbucnit un incendiu care a îngreunat munca salvatorilor. A doua zi, dintre dărâmături ieșea încă fum.

Numărul victimelor de la Carlton nu a fost stabilit niciodată cu precizie. Cifra reținută de cercetătorii URBAN-INCERC este de 140 de morți, dar alte relatări vorbesc despre mai mulți. În total, în București, documentele Muzeului Pompierilor consemnează 185 de clădiri prăbușite complet și alte 412 grav avariate.

Panciu, Focșani și Galați, lovite din plin

Cele mai mari distrugeri au fost în zona epicentrului. La Panciu, circa 90% din oraș a fost distrus, deși multe case erau din lemn. Focșaniul a fost descris în relatările vremii ca un oraș în ruine, iar Galațiul a suferit pagube grele.

Pe Valea Prahovei, la Câmpina, coșurile rafinăriilor s-au prăbușit și conductele de petrol s-au spart. Seismul a lovit puternic și Chișinăul, aflat din vara lui 1940 sub administrație sovietică, unde au murit 78 de oameni și 172 de clădiri au fost distruse.

Un bilanț scris în vreme de război

Primele cifre oficiale, date publicității după două zile, vorbeau despre 267 de morți și 476 de răniți. Bilanțul rămas în evidențele Institutului Național pentru Fizica Pământului este de 593 de morți și 1.271 de răniți. Estimările ulterioare, preluate și de Serviciul Geologic al Statelor Unite, ajung la aproximativ 1.000 de morți și 4.000 de răniți.

Cifrele diferă mult, iar contextul explică de ce. România intrase de puțin timp sub regimul lui Ion Antonescu, Europa era în război, iar informațiile despre dezastru au fost în mare parte cenzurate. Comunicațiile au fost întrerupte, iar veștile din provincie au ajuns greu la București.

Radioul anunța atunci că regele Mihai, care avea 19 ani, a venit imediat la locul tragediei. Generalul Antonescu și Horia Sima au mers și ei la ruinele blocului Carlton, ca să urmărească lucrările de salvare.

Lecția care a schimbat felul în care se construiește

Până în 1940, România nu avea nicio normă privind proiectarea clădirilor la cutremur. Prăbușirea blocului Carlton și distrugerea orașului Panciu au dus la redactarea primelor reguli. Pe 30 decembrie 1941 au fost aprobate instrucțiuni provizorii, inspirate din normele străine.

Ele au fost urmate de instrucțiunile din 1945, obligatorii doar pentru clădirile publice. Abia în 1963, odată cu normativul P13-63, calculul la cutremur a devenit obligatoriu pentru toate construcțiile.

Noile norme nu au atins însă clădirile vechi. Cele înalte, ridicate înainte de 1940, au rămas locuite fără consolidare, cu avarii neevaluate. Treizeci și șapte de ani mai târziu, seismul din 4 martie 1977 le-a găsit tot acolo și a ucis peste 1.500 de oameni.

Vrancea rămâne cea mai activă zonă seismică a țării, iar cutremurele mici se succed și astăzi, ca cele două din noaptea de 26 spre 27 octombrie.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN DOSARUL

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.