Istorie

U 137: submarinul sovietic eșuat lângă baza Karlskrona

Timp de zece zile din toamna lui 1981, un submarin sovietic cu arme nucleare la bord a stat blocat pe stânci lângă principala bază navală a Suediei. Documente desecretizate recent schimbă felul în care este înțeles incidentul.

de Alin Radu · · Asistat de AI

Submarinul sovietic U 137 eșuat pe stânci în Gåsefjärden, lângă Karlskrona, păzit de militari suedezi înarmați, octombrie 1981. Foto: Jan Collsiöö / Garnisonsmuseet Skaraborg (CC0)
Submarinul sovietic U 137 eșuat pe stânci în Gåsefjärden, lângă Karlskrona, păzit de militari suedezi înarmați, octombrie 1981. Foto: Jan Collsiöö / Garnisonsmuseet Skaraborg (CC0)

În seara de 27 octombrie 1981, submarinul sovietic S-363, cunoscut în Suedia drept U 137, s-a izbit de stâncile de la Torhamnaskär, la intrarea în golful Gåsefjärden, în zona militară protejată de lângă Karlskrona, principala bază navală suedeză. Timp de zece zile, nava a rămas blocată la aproximativ zece kilometri de bază, iar incidentul, rămas în istorie sub numele „Whiskey on the Rocks”, a devenit una dintre cele mai tensionate confruntări din Marea Baltică în Războiul Rece.

Numele vine de la clasa submarinului: în codul NATO, navele sovietice din Proiectul 613 erau numite „Whiskey”. Echipajul nu a reușit să scoată nava de pe stânci cu propriile motoare diesel, iar a doua zi dimineață submarinul era deja vizibil de pe apă.

Descoperit de un pescar, nu de marina suedeză

Pe 28 octombrie, un pescar din insula Sturkö a observat submarinul negru, fără însemne, înclinat pe stânci, și a alertat autoritățile. Detaliul a contat politic: o navă militară străină pătrunsese adânc într-o zonă interzisă fără să fie detectată, chiar în perioada în care marina suedeză testa echipamente noi în acea zonă.

Comandantul, căpitanul de rangul III Anatoli Gușcin, a susținut că submarinul ajunsese acolo din cauza unei erori de navigație. Moscova a menținut aceeași explicație. La Stockholm, ea a fost primită cu scepticism, pentru că drumul până la locul eșuării trecea printr-un labirint de bancuri și canale înguste, greu de parcurs chiar și pentru piloții locali.

Guvernul condus de premierul Thorbjörn Fälldin a refuzat oferta sovietică de a remorca singură nava. Suedia a cerut ca submarinul să fie scos de pe stânci de suedezi și abia după ce comandantul acceptă să fie interogat.

Submarinul U 137 (S-363) în Gåsefjärden, lângă Karlskrona, între 27 octombrie și 6 noiembrie 1981. Foto: Marinmuseum / Wikimedia Commons (CC BY 4.0)
Submarinul U 137 (S-363) în Gåsefjärden, lângă Karlskrona, între 27 octombrie și 6 noiembrie 1981. Foto: Marinmuseum / Wikimedia Commons (CC BY 4.0)

„Țineți granița”

Dincolo de limita apelor teritoriale s-au adunat nave militare sovietice. În momentul cel mai tensionat, radarele suedeze au semnalat două nave care se îndreptau spre Karlskrona, iar Fälldin i-a transmis comandantului suprem al armatei, generalul Lennart Ljung, ordinul rămas celebru în Suedia: „Țineți granița”. Bateriile de artilerie de coastă au fost puse în alertă.

Potrivit reconstituirilor ulterioare, după aproximativ 20 de minute s-a stabilit că navele erau, de fapt, două cargouri vest-germane. Episodul a arătat însă cât de aproape de un schimb de focuri ajunsese situația. Martori din armata suedeză au povestit, la 40 de ani de la incident, că se aflau atunci la câteva minute de un posibil atac.

Uraniu la bord

Între timp, specialiști ai institutului suedez de cercetare pentru apărare (FOA) au măsurat radiațiile din jurul submarinului, de pe o navă ancorată alături. Ei au detectat aproape sigur uraniu-238, localizat în zona tubului lanțatorpile din babord. Materialul era folosit ca înveliș în armele nucleare.

Pe 5 noiembrie, premierul Fälldin a anunțat public că la bordul U 137 se afla, cel mai probabil, material radioactiv. Un raport suedez publicat ulterior a concluzionat că nu exista altă explicație pentru prezența uraniului decât echiparea submarinului cu încărcături nucleare. Uniunea Sovietică nu a confirmat niciodată oficial acest lucru.

Mărturiile au venit mult mai târziu. La începutul anilor ’90, chiar fostul comandant Gușcin a afirmat în presa rusă că submarinul transporta arme nucleare, potrivit unui raport american de traduceri din ziarul Izvestia, publicat în 1992.

Eliberarea și consecințele

Pe 6 noiembrie 1981, un remorcher suedez a tras submarinul de pe stânci și l-a escortat până la limita apelor teritoriale. De acolo, S-363 a navigat cu propriile motoare spre navele sovietice care îl așteptau. În URSS, comandantul a fost îndepărtat de la comanda navei, iar comandantul brigăzii din care făcea parte submarinul a fost trecut în rezervă.

Pentru Suedia, o țară neutră, incidentul a fost un semnal de alarmă. A urmat un deceniu de „vânători de submarine” în arhipelagurile suedeze, cu alerte repetate, dar fără ca vreo altă navă străină să mai fie prinsă. Tema rămâne actuală într-o Mare Baltică din nou militarizată, unde Suedia a interceptat recent avioane rusești, iar aliații urmăresc constant submarinele Moscovei, după cum arată și interceptarea de către NATO a unor submarine rusești în Arctica.

Documentele desecretizate schimbă interpretarea

În mai 2026, Forțele Armate suedeze au desecretizat un volum mare de documente despre incident. Michael Fredholm, fost angajat al serviciului suedez de informații radio pentru apărare (FRA), le-a analizat împreună cu doctrinele sovietice și și-a prezentat concluziile la televiziunea publică SVT.

Potrivit lui Fredholm, documentele susțin varianta problemelor de navigație, nu pe cea a unei misiuni deliberate de spionaj. Cronologia publicată pe baza lor arată că pe 18 octombrie submarinul s-a agățat de plasa unui pescador, care i-a avariat antena radiogoniometrului. Au urmat defecțiuni la sonar și la sistemul de navigație Decca, iar erorile navigatorului au crescut abaterea de poziție la zeci de mile.

Aceeași cronologie confirmă că S-363 avea la bord două torpile cu focoase nucleare. Concluzia lui Fredholm este că reacția dură a Suediei a creat un conflict care, de fapt, nu exista și a mărit riscurile în loc să le reducă. Cercetătorul spune că lecția privește și prezentul: evenimentele actuale trebuie judecate cu memoria istorică, pentru ca greșelile trecutului să nu se repete.

Povestea U 137 a ajuns și pe ecran: în decembrie 2024, SVT a difuzat „Whiskey on the Rocks”, o miniserie satirică inspirată din cele zece zile ale crizei de la Karlskrona.

Surse: SVT, Militarnyi, Sveriges Radio, TV4, Visit Karlskrona, Marinmuseum.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.