Internațional

Merz leagă bugetul UE de banii pentru Ucraina

Friedrich Merz condiționează acordul pe bugetul UE 2028-2034 de un angajament comun pentru deficitul de 70 de miliarde de euro al Ucrainei în 2027.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Cancelarul german Friedrich Merz discută cu alți lideri europeni, printre care premierul irlandez Micheál Martin, în sala Consiliului European de la Bruxelles
Cancelarul german Friedrich Merz discută cu alți lideri europeni, printre care premierul irlandez Micheál Martin, în sala Consiliului European de la Bruxelles

Cancelarul german Friedrich Merz a legat negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene de banii pentru Ucraina. Într-o scrisoare trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, și consultată luni de Euronews și Financial Times, Merz cere ca toate statele membre, fără excepție, să contribuie la acoperirea golului din finanțele Kievului pentru 2027.

Miza se măsoară în zeci de miliarde de euro. Ucraina mai are nevoie de 70 de miliarde de euro anul viitor, iar UE a promis că va acoperi două treimi, aproximativ 45 de miliarde, printr-un instrument încă nedefinit. Pentru Merz, un angajament comun în acest sens trebuie să vină înaintea oricărei alte discuții cu miză financiară, inclusiv a celei despre bugetul pe șapte ani, 2028-2034. Financial Times a interpretat scrisoarea drept un avertisment că, fără un astfel de angajament, Berlinul ar putea bloca bugetul multianual.

Ce scrie cancelarul în scrisoare

„Un angajament colectiv prin care noi toți, fără excepție, contribuim echitabil la acoperirea acestui gol este o condiție esențială pentru rezolvarea problemei și pentru discutarea oricăror alte subiecte, mai ales a celor cu implicații financiare”, scrie Merz, potrivit Euronews.

Cancelarul vrea ca viitorul buget al Uniunii să garanteze o soluție susținută de toate statele, care să asigure finanțarea Ucrainei pe mai mulți ani începând din 2028, inclusiv plata dobânzilor deja acumulate. Îi mai cere lui Costa să grăbească discuția și să o trateze ca prioritate la reuniunea informală a liderilor europeni de la Dublin, din 13 noiembrie. Subiectul nu figura inițial pe ordinea de zi, dedicată în mare parte inteligenței artificiale.

Merz regretă că ajutorul financiar și militar pentru Ucraina este împărțit inegal și cade mai ales pe umerii câtorva state. „Sprijinirea Ucrainei ține de securitatea noastră europeană indivizibilă și tot de ea trebuie să țină și împărțirea poverii acestui sprijin”, mai scrie el. Germania este cel mai mare donator bilateral al Kievului.

Dobânzile împrumutului de 90 de miliarde devin scadente

Scrisoarea readuce în prim-plan împrumutul de 90 de miliarde de euro pe care liderii UE l-au aprobat în decembrie 2025, pentru 2026 și 2027. Banii provin din datorie comună, la care participă 24 de state. Ungaria, Slovacia și Cehia au rămas atunci în afara schemei, iar în schimb nu au blocat decizia, care avea nevoie de unanimitate.

Ucraina va rambursa suma împrumutată abia după ce Rusia va accepta să plătească despăgubiri de război. Dobânzile devin însă scadente de anul viitor. Bruxelles-ul le estima inițial la aproximativ 3 miliarde de euro pe an, dar scumpirea finanțării pe piețe a schimbat calculul. Cele circa 45 de miliarde promise pentru 2027 s-ar adăuga acestui împrumut.

O nouă rundă de datorie comună a devenit rapid varianta favorită. Comisia Europeană își propusese deja un acord politic pe deficitul Ucrainei până la finalul anului și urmează să prezinte opțiunile înaintea Consiliului European extraordinar din 26 și 27 noiembrie, de la Bruxelles.

Frugalii, alături de Berlin

Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia împărtășesc nemulțumirile lui Merz și vor ca bugetul și finanțarea Ucrainei să fie negociate într-un singur pachet. Toate patru fac parte, alături de Germania, din grupul statelor numite „frugale”, care cer reduceri în proiectul de buget. Berlinul și aliații săi respinseseră deja, în octombrie, propunerea președinției irlandeze de a tăia bugetul UE cu 8%, pe care o considerau insuficientă.

În tabăra opusă se află Prietenii Coeziunii, care luptă pentru menținerea cheltuielilor. Cehia, Ungaria și Slovacia dau semne că vor sta din nou deoparte de o eventuală datorie comună pentru Kiev, iar Bulgaria ar urma să procedeze la fel. Toate sunt membre ale acestui grup, iar refuzul lor i-a nemulțumit pe frugali. „Nu există niciun pom cu bani la Bruxelles, așa că trebuie să facem alegeri politice”, a spus un diplomat citat de Euronews.

Simon Harris, vicepremierul și ministrul de finanțe al Irlandei, s-a aliniat frugalilor. Irlanda deține președinția rotativă a Consiliului UE și mediază negocierile. „Este foarte greu să porți o discuție serioasă despre bugetul european pentru următorii ani fără Ucraina și fără finanțarea Ucrainei”, a declarat Harris luni dimineață, la Bruxelles.

Varșovia și Bratislava avertizează

Nu toate capitalele văd lucrurile la fel. Ignacy Niemczycki, viceministrul polonez de externe responsabil cu afacerile europene, a avertizat săptămâna trecută că legarea celor două dosare ar putea avea efectul opus și ar face un acord final și mai greu de obținut. Premierul slovac Robert Fico a numit o asemenea condiționare „foarte periculoasă”.

Pentru România, disputa are o miză dublă. Bucureștiul face parte din Prietenii Coeziunii, care cer păstrarea fondurilor pentru agricultură și coeziune în bugetul 2028-2034, dar nu s-a numărat printre statele care au cerut derogare de la împrumutul de 90 de miliarde pentru Ucraina.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.