Internațional

Pete Hegseth înfruntă un vot de punere sub acuzare

Thomas Massie forțează un vot pentru punerea sub acuzare a lui Pete Hegseth, după înfrângerea republicanilor la alegerile intermediare din SUA.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Pete Hegseth vorbește la pupitrul Departamentului Războiului, în sala de briefing a Pentagonului, cu drapelele și emblema Pentagonului în spate.
Pete Hegseth vorbește la pupitrul Departamentului Războiului, în sala de briefing a Pentagonului, cu drapelele și emblema Pentagonului în spate.

Pete Hegseth intră într-o săptămână în care propria tabără i-ar putea întoarce spatele. Republicanul Thomas Massie a anunțat că va forța în Camera Reprezentanților un vot pentru punerea sub acuzare a șefului Pentagonului, acuzat că a purtat războiul cu Iranul fără acordul Congresului. Potrivit Axios, liderii republicani se așteaptă ca, la mai puțin de o săptămână după înfrângerea de la alegerile intermediare, destui colegi de partid să voteze împotriva lui.

O rezoluție care nu poate fi ocolită

Massie, aflat la ultimul mandat după ce a pierdut în primăvară alegerile primare în fața lui Ed Gallrein, susținut de Donald Trump, folosește un instrument procedural rar, rezoluția privilegiată. Odată depusă, ea obligă Camera să o ia în discuție în cel mult două zile legislative. Congresmanul din Kentucky a spus că o poate depune chiar de luni, când parlamentarii se întorc la Washington pentru ultimele săptămâni ale actualei legislaturi.

Documentul are 34 de pagini și opt articole de acuzare. Primele trei invocă Legea privind puterile de război din 1973. Massie susține că Hegseth a menținut ostilitățile împotriva Iranului, începute pe 28 februarie, fără autorizarea Congresului și dincolo de limita de 60 de zile prevăzută de lege. Rezoluția vizează și atacurile asupra ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri din Caraibe și din estul Pacificului. Potrivit unui bilanț al agenției AP, în această campanie muriseră cel puțin 235 de oameni până la începutul lui octombrie.

Nu este prima încercare. Massie a citit rezoluția în plenul Camerei pe 15 septembrie, timp de mai bine de o oră. Potrivit CNN, era prima dată când un parlamentar încerca să pună sub acuzare un membru al guvernului din propriul partid. Votul nu a mai avut loc atunci, pentru că președintele Camerei, Mike Johnson, a trimis parlamentarii acasă mai devreme, în vacanța dinaintea alegerilor. Johnson a negat orice legătură între cele două decizii.

De ce ar putea trece acum

În septembrie, puțini republicani erau dispuși să voteze împotriva unui membru al administrației Trump cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Între timp, democrații au câștigat majoritatea în ambele camere ale Congresului, iar o parte din vină a căzut pe războiul cu Iranul. Chiar vicepreședintele JD Vance a scris pe X, pe 4 noiembrie, că republicanii au pierdut din cauza războiului.

Mai mulți parlamentari republicani le-au spus jurnaliștilor Fox News că rezoluția are șanse reale. „Dacă o depune, va trece”, a rezumat unul dintre ei. Contează și prezența în sală. Mulți dintre republicanii învinși marți s-ar putea să nu mai vină la Washington în ultimele două luni ale anului. Cu o majoritate atât de strânsă, câteva absențe ar fi suficiente dacă democrații votează unitar. Massie însuși estima, la sfârșitul lui octombrie, că rezoluția are peste 50% șanse să treacă.

Nu toată lumea e convinsă. Majoritatea republicanilor din Cameră se opun în continuare, iar unii se îndoiesc că un coleg va vrea să-l sfideze pe președinte tocmai la plecare. Don Bacon, care nu mai candidează, a declarat pentru Axios că nu s-a hotărât. James Comer, președintele Comisiei de supraveghere, a recunoscut și el la NewsNation că există „multe întrebări” în privința lui Hegseth.

Hegseth nu dă înapoi

Massie a spus că există o singură situație în care renunță, și anume demisia lui Hegseth. El l-a îndemnat pe Trump să-și înlocuiască secretarul cât timp republicanii mai controlează Senatul și pot confirma un succesor. A avertizat totodată că rezoluția sa este o variantă „mult mai blândă” decât ce pregătesc democrații pentru momentul în care vor prelua Congresul, cu audieri și procese.

Hegseth a răspuns printr-un videoclip publicat pe X, în care a numit demersul o farsă pusă la cale de un congresman „nemulțumit și învins”. „Obsesia lor pentru teatrul politic deghizat în putere îi împinge să încerce să-și distrugă adversarii”, a spus el. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că instituția a respectat legea și că Hegseth nu se va lăsa intimidat. Sâmbătă, într-un nou mesaj video, secretarul le-a cerut militarilor să ignore zgomotul.

Donald Trump l-a apărat în cursul săptămânii și a spus că are toată intenția să-l păstreze în funcție. Fox News citează însă un oficial al Casei Albe convins că președintele îl va trage la răspundere pe Hegseth chiar în aceste ultime săptămâni ale legislaturii. De partea cealaltă, liderul minorității democrate, Hakeem Jeffries, care se pregătește să preia din ianuarie conducerea Camerei, a declarat pentru ABC News că se așteaptă la un sprijin „incredibil de puternic” pentru rezoluție.

Ce urmează dacă rezoluția trece

Drumul are două etape. Liderii republicani pot încerca mai întâi să blocheze rezoluția printr-o moțiune procedurală sau să o trimită la comisie, ceea ce ar îngropa-o fără un vot pe fond. Aici se opresc de obicei astfel de inițiative. Dacă manevra eșuează, urmează votul propriu-zis, pentru care este suficientă majoritatea simplă.

Punerea sub acuzare nu înseamnă însă și demiterea. Pentru ca Hegseth să-și piardă postul, Senatul ar trebui să-l condamne cu o majoritate de două treimi. Dintre senatorii republicani, Thom Tillis i-a cerut deja lui Trump să-l demită pe Hegseth. Ultimul membru al unui guvern american pus sub acuzare a fost secretarul pentru Securitate Internă Alejandro Mayorkas, în 2024, iar Senatul a respins acuzațiile fără să organizeze un proces.

Dacă Hegseth rămâne în funcție și în ianuarie, noua majoritate democrată din Cameră va putea deschide propriile anchete. Democrații au anunțat deja că vor să investigheze felul în care a fost condus războiul din Iran, demiterile unor ofițeri de rang înalt și atacurile asupra ambarcațiunilor din Caraibe.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

  • Epoca post-Trump40 de articole

    Alegerile din SUA, noul Congres și miza pentru Europa și România

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.