Internațional

Strategia pentru Arctica: UE pune securitatea pe primul loc

Strategia pentru Arctica adoptată de UE pune securitatea pe primul loc, pe fondul prezenței militare a Rusiei. Ce prevede documentul prezentat marți.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Puntea unui vas de cercetare polară cu un elicopter pe platformă și gheață arctică fragmentată în fundal (Foto: Dmitriy Ryndin / Pexels)
Puntea unui vas de cercetare polară cu un elicopter pe platformă și gheață arctică fragmentată în fundal (Foto: Dmitriy Ryndin / Pexels)

Strategia pentru Arctica a fost adoptată marți, 20 octombrie, de Comisia Europeană și pune securitatea regiunii pe primul loc, pe fondul consolidării prezenței militare a Rusiei în nord. Documentul, intitulat „Europe’s Northern Neighbourhood - A New Strategy for the Arctic”, a fost prezentat de Ursula von der Leyen și de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și actualizează politica adoptată de Uniune în 2021.

Noul cadru stabilește patru priorități: securitatea și reziliența, răspunsul la schimbările climatice, prosperitatea și oportunitățile pentru oamenii și comunitățile din regiune, potrivit Comisiei, citată de Digi24. El propune și o formulă de cooperare politică cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune.

Securitatea, în centrul documentului

Von der Leyen a descris Arctica drept un loc în care „plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc” și a spus că regiunea nu este frontiera altcuiva, ci face parte din Uniune. Ea a atras atenția că Rusia își consolidează prezența militară, aplică strategii hibride împotriva vecinilor și remodelează securitatea regiunii, lucru care afectează întreaga Uniune.

Kaja Kallas a spus că securitatea Arcticii este securitate europeană. Potrivit Baltic Times, ea a arătat că influența și ambițiile Rusiei și Chinei au transformat regiunea într-o linie de front a competiției globale pentru putere. Pentru a-și proteja interesele, UE intensifică eforturile în domeniul supravegherii, al infrastructurii, al mobilității militare și al tehnologiilor de apărare adaptate climatului dur.

Documentul prevede un nou centru de securitate maritimă, care va sprijini statele membre și partenerii în schimbul de informații și în monitorizarea activităților din apele arctice. UE va investi și în tehnologii inteligente pentru detectarea amenințărilor la adresa infrastructurii critice.

Potrivit Defense România, strategia prevede un răspuns mai ferm la amenințările hibride, inclusiv infiltrarea dronelor și sabotarea cablurilor submarine. Printre măsuri se numără un cablu submarin protejat între Groenlanda și Europa continentală, acoperirea prin satelit asigurată de sistemul IRIS² și un schimb mai bun de date pentru urmărirea așa-numitei flote din umbră a Rusiei. Bruxellesul are în vedere și achiziția comună de nave polare și utilizarea în comun a spărgătoarelor de gheață cu partenerii.

Ce se schimbă față de politica din 2021

Politica din 2021 punea accent pe adaptarea la schimbările climatice, pe tranziția verde și pe cooperarea cu comunitățile indigene, dar nu includea componenta de apărare. Aceasta este critica din raportul European Policy Centre publicat în august, ai cărui autori au cerut UE să renunțe la viziunea unei regiuni pașnice și să pună securitatea pe primul loc. Noul document a fost pregătit de Serviciul European pentru Acțiune Externă, condus de Kaja Kallas.

Von der Leyen a anunțat în ultimul an revizuirea politicii, iar în aprilie Comisia l-a numit pe fostul premier finlandez Jyrki Katainen consilier special pentru relațiile UE-Arctica. În septembrie, Euronews relata, citând surse implicate în proces, că publicarea strategiei fusese amânată.

Un punct sensibil rămâne exploatarea hidrocarburilor. Strategia afirmă angajamentul UE de a lăsa petrolul, cărbunele și gazele în subsol, inclusiv în regiunile arctice, relatează Reuters, citat de Rador. Textul nu reia însă promisiunea din 2021 de a urmări o obligație juridică multilaterală împotriva noilor exploatări de hidrocarburi. Un oficial european a explicat că lumea s-a schimbat și că un asemenea mecanism este mai greu de obținut după cinci ani.

Parteneri, resurse și clima

Bruxellesul vrea o cooperare mai strânsă cu aliații, în special cu Canada, Regatul Unit și Norvegia. Potrivit Defense România, documentul menționează Canada de peste 20 de ori, iar Statele Unite doar de câteva ori, ceea ce publicația interpretează ca o încercare de a reduce dependența Europei de Washington.

Trei state membre, Danemarca, Finlanda și Suedia, sunt țări arctice, iar peste 500.000 de cetățeni ai UE locuiesc în regiune, a precizat Comisia. În septembrie, în timpul unei vizite la Nuuk, von der Leyen a anunțat un pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda.

Regiunea oferă acces la materii prime critice și la noi rute maritime. Președinta Comisiei a spus că aceste oportunități trebuie transformate în prosperitate pentru comunitățile arctice și în reziliență economică pentru Europa. Ea a adăugat că Arctica se încălzește de aproape patru ori mai repede decât media globală, cu efecte asupra fenomenelor meteo extreme din Europa, a ecosistemelor, a agriculturii și a resurselor de apă.

Rusia își extinde rolul pe ruta nordică

Prezentarea strategiei vine pe fondul unei utilizări tot mai mari a Rutei Maritime a Nordului de către Rusia. Potrivit Defense România, care citează Reuters și CBC, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol rusesc au ajuns în Asia pe acest traseu între iulie și mijlocul lunii octombrie, cu aproape 50% mai mult decât în 2025. În tot sezonul precedent, volumul a fost de 13 milioane de barili.

În septembrie, la forumul economic de la Vladivostok, Vladimir Putin a spus că volumul anual de mărfuri transportate pe această rută ar trebui să se dubleze până în 2030, la 70 de milioane de tone, conform aceleiași surse. Semnal a relatat în august despre prima cursă comercială regulată a Chinei prin Arctica, un alt semn al interesului pentru coridorul nordic.

Contextul pentru NATO și pentru România

Potrivit Economistul.ro, strategia nu înlocuiește jurisdicția statelor partenere și nu autorizează unilateral proiecte pe teritoriul lor. Ea se adaugă pregătirilor aliate din nord, pe care Semnal le-a urmărit încă din primăvară, în materialul despre aliații NATO care se pregătesc pentru o posibilă agresiune rusă în extremul nord.

Tema Arcticii a ajuns și pe agenda României. Semnal a relatat în septembrie că Nicușor Dan urma să participe la Summitul european pentru Arctica, organizat în Finlanda, în același context de securitate regională.

Surse: Comisia Europeană, prin Digi24; Baltic Times; Reuters, prin Rador; Defense România; Economistul.ro; Euronews; Arctic Today.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.